|
INTREBARE:
Sunt crestin si chiar nu inteleg de ce nici acum evreii nu il recunosc pe Isus ca fiind Mesia si de ce inca au cartile vechi de la Moise si nu pe toate din Noul Testament. Va rog sa imi explicati ca sa am o parere de la sursa cea mai corecta de informatie...
RASPUNS:
Intrebarea pe care o adresati este una deosebit de interesanta si importanta, si - desi nu ma consider in nici un caz "sursa cea mai corecta de informatie" - voi incerca sa ii dedic intreaga atentie si sa va ofer un raspuns cat mai complet. Spun ca nu sunt "sursa cea mai corecta de informatie", deoarece raspunsurile de pe site-ul DvarTora oferite nu reprezinta neaparat punctul de vedere oficial al iudaismului. Acestea fiind spuse...
Pare intr-adevar ciudat, aproape paradoxal, faptul ca evreii, un popor care a trait timp de aproape 2000 de ani (din anul 70 e.a. - anul Distrugerii Tempului din Ierusalim si pana in anul 1948 - anul infiintarii Statului Israel Modern) fara o tara proprie, raspandit printre straini, au reusit sa isi pastreze religia, cultura, traditiile si identitatea. Pare paradoxal ca in ciuda multor schimbari de natura sociala, politica sau economica, in ciuda multor persecutii si a multor incercari la care evreii au fost supusi, in ciuda multor incercari de convertire fortata exercitate de autoritati laice si religioase, crestine si musulmane, deopotriva in decursul veacurilor, evreii si-au pastrat credinta si traditiile. Iar raspunsul la aceasta intrebare este atat de complex, incat nici nu incerc a-l oferi in randurile ce urmeaza...
In ceea ce priveste pastrarea religiei si faptul ca, asa dupa cum scrieti si dvs., evreii nu il recunosc nici acum pe Isus ca fiind Mesia, doresc sa va ofer cateva posibile raspunsuri (ordinea este aleatoare, iar lista pe care o ofer este, foarte probabil, incompleta)...
1. Aparitia religiei crestine a gasit poporul evreu dupa aproximativ 1800 de ani de cultura si traditie iudaica. Conform cronologiei iudaice, nasterea lui Avraham (primul evreu al lumii) in anul 1948 de la Crearea Lumii (aprox. 1812 inaintea erei actuale - i.e.a.) a marcat momentul de debut al religiei iudaice, bazate pe credinta intr-un singur Dumnezeu. Exodul din Egipt si Primirea Torei pe Muntele Sinai au marcat irevocabil formarea evreilor ca popor, formarea iudaismului si a religiei mozaice. Momentul aparitiei lui Isus, figura centrala a crestinismului, i-a gasit astfel pe evrei cu o traditie foarte bine stabilita si inradacinata.
Conform surselor crestine (Evangheliile) Isus insusi s-a nascut, a crescut si a propovaduit in aceasta traditie. Religia crestina a inceput sa ia amploare odata cu contributia apostolilor, in special a apostolului Pavel (tot de origine evreiasca, pe numele sau initial Shaul). Insa, asa dupa cum indica si dovezile istorice, cei mai multi dintre crestinii timpurii (ai primului secol al erei actuale) si cu siguranta cei care i-au urmat nu au fost recrutati din randul evreilor. Ei s-au alaturat religiei noi formate din randul altor popoare ale regiunii, iar acest lucru se datoreaza in special faptului ca evreii nu au dorit sa isi schimbe religia stramoseasca, ceea ce era numit acum de catre crestini "Vechiul Testament", cu o religie noua, aceea a "Noului Testament".
(Imi permit o paranteza la cele de mai sus pentru a afirma ca inteleg, chiar si din punct de vedere strict emotional, aceasta reactie... Dumneavoastra cum v-ati simti daca astazi, dupa o traditie crestina de 2000 de ani, cineva ar veni sa fondeze o noua religie si sa considere normal ca toti crestinii sa se converteasca la aceasta noua religie?!)
Aceasta este componenta istorica... Este important de notat insa faptul ca in general, istoria si religia au multe, insa nu totul in comun. In multe cazuri, ideologia si teologia sunt cele care decid, si despre acestea doresc sa vorbesc in continuare...
2. Iudaismul considera ca Dumnezeu este unic si Tora, legea Sa (ceea ce crestinii numesc "Vechiul Testament"), este de asemenea unica si imuabila. Traditia iudaica a avut intotdeauna ca una dintre valorile de baza un principiu care ulterior a fost inclus de catre Rambam (Maimonide) in Cele 13 Principii ale Credintei Iudaice: "Dumnezeu nu isi va schimba legea in veci." De altfel, acest principiu ar trebui sa fie deosebit de important pentru orice religie...
Religia crestina are la baza ideea ca Dumnezeu a dat o lege evreilor (Legea lui Moise sau "Vechiul Testament"), pe care mai apoi a schimbat cu "Noul Testament", oferit prin intermediul lui Isus si al discipolilor sai. (O idee similara se regaseste si in cultura si religia musulmana.)
Aceasta ideologie este straina iudaismului, care afirma si crede cu ardoare in faptul ca Legea Divina nu se schimba. De altfel, conform legii iudaice, un profet care afirma ca intr-o viziune Dumnezeu i-a dezvaluit o schimbare a legii divine, este pasibil de pedeapsa capitala. Desigur - deoarece este deosebit de usor de creat o legatura intre aceasta ultima idee si evenimentele prezentate de Evanghelii ca fiind asociate cu momentul Isus - trebuie sa mai adaug un "ingredient", si anume ca Isus nu este considerat de catre iudaism ca profet, pentru simplul motiv ca la momentul aparitiei sale in istorie perioada profetilor se incheiase de aproximativ 400 de ani cu ultimul dintre profetii mici, Maleahi.
Asadar, este usor de inteles si din acest punct de vedere de ce evreii nu au imbratisat in masa credinta crestina odata cu aparitia lui Isus.
3. Un alt aspect este diferenta profunda intre doctrinele iudaica si crestina. In timp ce religia iudaica pune accentul pe mitzvot (indeplinirea poruncilor divine) si pe tikun olam (incercarea de a face lumea mai buna), fiind o religie deosebit de pragmatica in esenta ei, religia crestina pune accentul pe credinta si pe ideea ca acceptarea lui Isus ca Mantuitor este necesara si suficienta pentru a garanta intrarea in Paradis. (Evident, aceasta nu este neaparat ideea de baza a crestinismului, cu toate ca, din dialogurile si interactiunile pe care le-am avut personal cu prieteni si cunostinte crestini, ea pare sa ocupe un loc important in constiinta crestina.)
Iudaismul este o religie "a rolurilor", in care evreii au 613 porunci de indeplinit, iar ne-evreii au 7 porunci prin indeplinirea carora isi asigura locul de drept in Gradina Edenului, laolalta cu cei mai piosi dintre evrei.
Crestinismul ii considera pe toti oamenii nascuti in pacatul originar (de aceea se face botezul). Iudaismul recunoaste puritatea sufletului, care poate fi "intinat" doar de un comportament inadecvat pe parcusul vietii...
4. In ceea ce priveste identitatea lui Isus ca Mesia, nici acest subiect nu este lipsit de probleme din punctul de vedere al traditiei iudaice. Conform acesteia, aparitia lui Mesia trebuia sa fie precedata de o serie de evenimente si urmata de o alta serie de evenimente.
5. Mentionez si faptul ca Isus nu a fost singura persoana pe care evreii nu au recunoscut-o ca Mesia in decursul istoriei. Alte doua exemple celebre au fost Shimon bar Kokhba si Sabetai Tzvi (fondatorul miscarii sabatiene). Desi nici unul dintre acestia nu a dat nastere unei noi religii propriu-zis, in orice caz nu unei religii de amploarea crestinismului, ei au fost intitulati sau s-au auto-intitulat Mesia si au fost de asemenea respinsi ca atare de catre iudaism.
6. Ca o ultima idee, de aceasta data pur personala, CRED IN LIBERTATEA ORICARUI OM SA ISI PRACTICE RELIGIA PE CARE A MOSTENIT-O SAU PE CARE O ALEGE. Cred de asemenea ca religia in general (fie ea crestina, musulmana, budista sau iudaica) este o expresie deosebit de personala a relatiei dintre om si Dumnezeu, si in consecinta trebuie pretuita ca atare... Va inteleg, in orice caz, nedumerirea care v-a indemnat sa puneti aceasta intrebare, atat din perspectiva istorica (a supravietuirii religiei iudaice fara o tara ai ei), cat si din perspectiva teologica si dogmatica (crestinismul avand intr-adevar ca idee de baza pentru salvarea sufletului credinta in Isus).
Ceea ce am incercat insa sa fac a fost sa va prezint perspectiva iudaica asupra subiectului, pornind de la conceptii filosofice, teologice si de doctrina diferite si luptand cu istoria pentru mentinerea unei identitati. In nici un caz nu am intentionat, in randurile anterioare, sa aduc vreo insulta credintei crestine sau persoanelor care o practica (asa dupa cum am spus, cred in libertatea de expresie religioasa a oricarei persoane) si va cer scuze anticipat daca vreunul din comentariile mele au fost deplasate din acest punct de vedere...
Sper ca am reusit, in randurile de mai sus, sa expun cel putin in parte motivele pentru care evreii pastreaza Legea lui Moise si nu au adoptat Noul Testament. Desigur, subiectul este departe de a fi epuizat...
|
