Pericopa săptămânii, iudaism și Tora

Chiar din debutul pericopei pe care o citim în această săptămână, erorile de traducere își fac apariția. În al doilea verset, Numeri 8:2, cuvântul care dă însuși numele ebraic al pericopei este tradus greșit de variantele clasice. Traducerea aleasă de acestea este ”când vei așeza candelele în sfeșnic” sau ”când vei pune candelele în sfeșnic”.

Cuvântul ebraic בהעלתך (”behaalotha”) provine însă de la cuvântul עולה (”ola”), care înseamnă ”înălțare”. Ceea ce este cert conform tradiției iudaice este că termenul nu se referă aici la plasarea fitilelor în candelabru (Menora), ci la aprinderea propriu-zisă a acestora. Însă textul Torei surprinde mai mult decât atât… În Talmud (Tratatul Șabat 21a), rabinii explică faptul că aprinderea Menorei trebuia făcută în așa fel încât flacările acesteia să se ridice de la sine, în sensul ca focul trebuia doar să fie pornit și apoi el urma să cuprindă de la sine întregul fitil, să continuă să ardă și să se mărească. Desigur, ritualul era o metaforă pentru spiritualitate în general, în care oamenii sunt datori să încerce să crească și nu să stagneze.

În comentariul său asupra acestui verset, Rași aduce totodată și opinia Midraș-ului (Sifrei Bamidbar 59), care propune o explicație alternativă a ritualului, și anume că în fața Menorei exista o platformă sau o treaptă, pe care Marele Preot trebuia să urce pentru a aprinde candelele. Conform acestei explicații, termenul בהעלתך (”behaalotha”) se referă explicit la Marele Preot Aaron, el fiind cel care urca — la propriu pe treaptă și la figurat în sfințenie — atunci când aprindea Menora. citește mai mult…