Saptamana aceasta incheiem citirea Cartii Bereishit (Geneza). In ultima pericopa a acesteia, Iaacov isi binecuvanteaza fiii si nepotii si le ofera o imagine profetica asupra viitorului poporului evreu. Insa ceea ce as dori eu sa aduc in centrul atentiei in continuare este o tema mai vasta, si anume aceea a conceptului de binecuvantare, asa cum apare el in intreaga Carte a Genezei.

In primul rand, un scurt popas in lumea lingvisticii si a semanticii: in limba romana, cuvantul “binecuvantare” provine de la cuvintele “bine” si „cuvantare” (la fel ca si in limba latina – „bene” si „dicere”). In ebraica, insa, cuvantul pentru binecuvantare este „bracha”, provenind de la radacina beit-reish-caf, care formeaza cuvantul „bereh” („genunchi”). Cu alte cuvinte, in limbile latine, binecuvantarea este legata strans de ideea de a vorbi, pe cand in ebraica (cel putin in intelesul original), o bracha simbolizeaza o relatie de supunere (ce presupune indoirea genunchilor in semn de respect si umilinta).

Dar sa ne intoarcem la binecuvantarile din Cartea Genezei… Pe tot parcursul Cartii Genezei, binecuvantarea („bracha”) joaca un rol foarte important, fiind, alaturi de „behira” (procesul de alegere de catre Dumnezeu al poporului evreu), cele doua teme majore ale cartii. Insa binecuvantarea nu are o evolutie monotona pe parcursul Cartii Genezei! Practic, din punct de vedere al fortei si rolului jucat de binecuvantare, putem separa trei mari perioade:

1. De la Crearea Lumii pana la Noach

In chiar primul capitol al Genezei, Tora ne spune ca „Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul lui Dumnezeu. Dupa asemanarea lui Dumnezeu l-a creat, barbat si femeie i-a creat. Dumnezeu i-a binecuvantat si le-a spus: Fiti roditori, inmultiti-va si umpleti pamantul si dominati-l. Stapaniti peste pestii marii, peste pasarile cerului si peste toate vietuitoarele care se misca pe suprafata pamantului.” Avem de-a face cu prima binecuvantare din istoria lumii! O binecuvantare care de fapt este mai mult o porunca, o informare despre ceea ce omul urmeaza sa faca, decat o urare! Insa asa arata prima binecuvantare a lumii…

O urmatoare binecuvantare este cea din versetul 2:3: „Dumnezeu a binecuvantat ziua a saptea si a sfintit-o, pentru ca in ziua aceasta S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o zidise spre a fi reprodusa.” Avem de-a face cu prima binecuvantare asupra timpului, o binecuvantare pe care evreii o rostesc de atunci incolo la fiecare inceput de Shabat (Kidush-ul de vineri seara)…

Foarte interesant este de asemenea si conceptul de blestem din aceasta prima parte a istoriei lumii. Dumnezeu ii spune lui Adam, dupa ce acesta a mancat din pomul cunoasterii: „Pentru ca nu ai ascultat de vocea sotiei tale si ai mancat din pomul din care iti poruncisem sa nu mananci, blestemat este pamantul din cauza ta.” [Geneza 3:17] De asemenea, in dialogul dintre Dumnezeu si Cain (dupa ce acesta din urma isi omorase fratele), Dumnezeu spune: „Acum tu vei fi blestemat din cauza pamantului care si-a deschis gura ca sa primeasca sangele fratelui tau din mana ta.” [Geneza 4:11]

Ca un sumar pana acum, binecuvantarea in prima faza, de la Creatie pana la Noach, are doua aspecte clare:

  1. este apanajul exclusiv al lui Dumnezeu (oamenii nu binecuvanteaza)
  2. este inteleasa adesea ca o relatie dintre om si lume (blestemul asupra oamenilor se rasfrange asupra lumii si invers)

Sa mergem mai departe in istorie…

2. De la Noach pana la Avraham

La inceputul acestei perioade, tot Dumnezeu este cel care binecuvanteaza: „Dumnezeu l-a binecuvantat pe Noach si pe fiii lui.” [Geneza 9:1] Apoi, la finalul capitolului 9, ceva se schimba: Noach poate sa rosteasca un blestem (nu o binecuvantare insa!) la adesa fiului sau Ham (care a privit la goliciunea parintelui sau si apoi a raspandit vestea printre straini) si a urmasilor acestuia: „Blestemat fie Canaan (fiul lui Ham), servitor de-a pururi sa fie el pentru fratii lui! Binecuvantat fie Dumnezeu, Dumnezeul lui Shem (fiu al lui Noach). Dumnezeu sa largeasca locurile stapanite de Iafet (fiu al lui Noach)”.

Binecuvantarea in aceasta perioada a existentei lumii este intr-o perioada de tranzitie:

  1. oamenii pot blestema, insa nu binecuvanta
  2. atunci cand oamenii doresc sa binecuvanteze, o fac prin intermediul lui Dumnezeu (il binecuvanteaza pe Dumnezeu, care, la randul Sau, va binecuvanta)

Si ajungem astfel la ultima sectiune, si cea mai lunga, a Cartii Bereishit…

3. Binecuvantarea lui Avraham si a urmasilor sai

In aceasta sectiune apar o sumedenie de binecuvantari, foarte interesante, fiecare dintre ele. Ma voi opri in cele ce urmeaza numai asupra a cateva:

In debutul pericopei Leh Leha (capitolul 12), Dumnezeu il binecuvanteaza pe Avraham: „Pleaca din tara ta, din locul nasterii tale si din casa tatalui tau, catre tara pe care ti-o voi arata! Te voi face un popor mare. Voi binecuvanta si iti voi mari numele. Vei fi o binecuvantare. Voi binecuvanta pe cei care te binecuvanteaza si voi blestema pe cei care te blestema. Prin tine toate familiile pamantului vor fi binecuvantate.” Este pentru prima data in istorie cand binecuvantarea este parte dintr-un legamant, dintr-un contract intre Dumnezeu si un om, Avraham! Si este pentru prima data cand un om primeste puterea de a binecuvanta si de a „fi o binecuvantare”.

In orice caz, ceea ce a primit Avraham a fost dat pentru el si numai pentru el… Insa in capitolul 22, dupa Akedat Itzhak (Sacrificarea lui Itzhak), Dumnezeu „extinde” puterea de a binecuvanta si legamantul si asupra urmasilor lui Avraham: „Ingerul lui Dumnezeu a chemat pe Avraham a doua oara din ceruri si a zis: Am jurat pe Mine insumi, pentru ca ai facut lucrul asta si nu ai crutat pe fiul tau, pe singurul tau fiu, cu binecuvantare te voi binecuvanta si iti voi inmulti samanta ca stelele de pe cer si ca nisipul tarmurilor. Urmasii tai vor stapani cetatile vrajmasilor tai. Prin urmasii tai toate popoarele pamantului vor fi binecuvantate, pentru ca ai ascultat de vocea Mea.”

Mai apoi, cele doua binecuvantari date de Itzhak lui Iaacov si Esav (celebra poveste cu „furatul” binecuvantarii), apar in capitolul 27. Ele sunt binecuvantari pentru prosperitate si care stabilesc rolul pe care cei doi fii il vor juca in cadrul familiei. Adevarata binecuvantare pe care Itzhak i-o da lui Iaacov este prezenta in debutul capitolului 28: „Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze si sa te faca roditor, sa te inmulteasca si sa fii o multitudine de popoare, si sa iti dea binecuvantarea lui Avraham, tie urmasilor tai impreuna cu tine, pentru ca sa mosteniti tara pe care Dumnezeu a dat-o lui Avraham.”

In finalul Cartii Genezei (capitolul 48), binecuvantarea pe care Iaacov o da celor doi fii ai lui Iosef, Efraim si Manashe, si pe care evreii o folosesc si astazi pentru a-si binecuvanta copiii: „Numele tau il va folosi Israel cand vor binecuvanta, spunand: Sa te faca Dumnezeu precum Efraim si precum Manashe!”

Ca sumar, binecuvantarea lui Avraham este deosebita de toate cele de pana acum:

  1. Avraham si are puterea de a binecuvanta si blestema
  2. Binecuvantarea este parte din legamantul lui Dumnezeu cu poporul evreu
  3. Binecuvantarea include ideea de prosperitate, insa nu se limiteaza la ea
  4. Binecuvantarea creeaza o relatie dintre Avraham si lume („binecuvantat fie cel care te va binecuvanta…”)
  5. Puterea de a binecuvanta este transmisa si urmasilor lui Avraham

Aceasta este, pe foarte scurt, evolutia conceptului de binecuvantare din Cartea Genezei. Este o evolutie fascinanta, la fel ca si multe alte lucruri din Tora…

STIATI CA…

… inainte de a consuma un aliment, evreii spun o binecuvantare? Adesea binecuvantarea este usor de retinut, pentru ca alimentul apartine unei anumite categorii („pri haetz” – fructe, „pri haadama” – lucruri care cresc pe pamant, „pri hagafen” – fructul vitei-de-vie, „shehakol nihie bidvaro” – alte alimente). Alteori insa, binecuvantarile pot fi un pic problematice. De exemplu, pentru o banana se spune „pri haadama”, desi este considerat un fruct, pentru ciuperci se spune „shehakol”, desi creste pe pamant, iar pentru struguri, care sunt fructul vitei nu se spune „pri hagafen”, ci „pri haetz”! Si daca ma mai gandesc un pic, mai pot veni cu exemple…

Shabat Shalom!

Share This
Sari la conținut