INTREBARE:
Stiu ca in onoarea unui decedat din familie se fac comemorari la sinagoga in fiecare an, la data decesului. Daca nu s-a facut exact in ziua decesului, se mai poate face o comemorare si in alta zi? Sau daca intr-un an cel drag nu s-a comemorat in ziua cuvenita, se poate face o rugaciune si in alta zi? Si daca se considera un mare pacat faptul ca nu s-a comemorat intr-un an cel decedat? Credeti ca e gresit ca in locul comemorarii la sinagoga, decedatul a fost pomenit prin aduceri aminte din cele mai frumoase si i s-a citit acasa Kadish-ul? Va multumesc pentru un eventual raspuns.

RASPUNS:
Comemorarile ar trebui intr-adevar sa aiba loc in ziua in care se implineste un an de la deces, conform calendarului iudaic (sau un an de la inhumare, in primul an dupa deces). Daca nu s-a facut comemorarea la timp, se poate face si in alta zi, insa este evident de preferat ca anul urmator sa se revina la data din calendarul iudaic care comemoreaza decesul. Pentru a afla data exacta din calendarul iudaic, puteti consulta pagina Informatii calendar. Indicand acolo data din calendarul gregorian (civil), puteti afla corespondentul iudaic, pe care mai apoi il puteti transpune pentru fiecare an care va intereseaza.

Comemorarea este necesara in fiecare an, deoarece face parte din porunca biblica de “kabed et aviha ve’et imeha” (“onoreaza pe tatal tau si pe mama ta”), care se traduce prin respectul datorat parintilor (si altor inaintasi) in timpul vietii si prin comemorarea la Jahrzeit — ziua comemorarii, dupa moarte.

Rugaciunea de Kadish se poate rosti numai in prezenta unui minian (zece barbati evrei cu varsta de peste 13 ani), insemnand ca nu se poate rosti acasa. De aceea, este necesara comemorarea la sinagoga, unde se poate rosti si E-l Male Rahamim (Mula) si Kadish.

Nu există etichete pentru acest articol.
Share This