În comentariul ”Original și copii” (Ki Tavo 5775), aţi scris: “Mai mult, legenda spune că în treisprezece locuri, înțelepții au decis chiar să modifice traducerea în absolut același mod, pentru a preveni posibilitatea unei interpretări a Torei din perspectivă politeistă. Spre exemplu, versetul din Geneza 1:26 în care Dumnezeu spune ”Să facem om…” a fost tradus în greacă la singular, eliminând astfel ideea că Dumnezeu S-a sfătuit cu cineva (ex: cu Sine Însuși, cu îngerii, cu restul creației — sunt doar câteva dintre interpretările iudaice clasice) înainte de a-l crea pe om.” Ne puteţi oferi, vă rog, şi celelalte 12 locuri în care Tora a fost modificată de aceşti scribi, conform tradiţiei sus amintite?
Conform tradiției, cele 13 modificări făcute de scribii care au realizat Septuaginta sunt următoarele:
- Geneza 1:1 – אלהים ברא בראשית (”Dumnezeu a creat la început”) în loc de originalul בראשית ברא אלהים (”La începutul creării de către Dumnezeu …” sau ”La început, când a creat Dumnezeu”). În interpretare păgâno-politeistă, originalul ar fi putut fi tradus și ca ”Început a creat pe Dumnezeu”, sugerând (în mod fals, evident) că ar exista o altă entitate anterioară lui Dumnezeu, un ”zeu mai mare”, care l-ar fi creat pe Acesta.
- Geneza 1:26 – אעשה אדם (”să fac om”) în loc de originalul נעשה אדם (”să facem om”). Schimbarea a dorit să combată posibila interpretare păgâno-politeistă în care mai mulți zei s-ar fi consultat unul cu altul înainte de a-l crea pe om.
- Geneza 2:2 – ויכל בשישי וישבות בשביעי (”Dumnezeu și-a terminat munca în ziua a șasea și s-a odihnit în ziua a șaptea”) în loc de originalul ויכל אלהים ביום השביעי (”Dumnezeu a sfârșit [până] în ziua a șaptea”). Scribii au dorit să clarifice ideea că Dumnezeu Și-a încheiat într-adevăr actul creator în ziua a șasea și în ziua a șaptea S-a odihnit.
- Geneza 5:2 – זכר ונקבה בראו (”l-a creat bărbat și femeie”) în loc de originalul זכר ונקבה בראם (”i-a creat bărbat și femeie”). Traducătorii au dorit ca traducerea să reconcilieze cele două povești ale creării omului, din Geneza 1 și Geneza 2, în care oamenii sunt creați separat (Geneza 1:27) vs Adam este creat și apoi, din latura sa, Dumnezeu a creat-o pe Eva (Geneza 2:21-22)
- Geneza 11:7 – הבא ארדה (”hai să cobor”) în loc de originalul הבא נרדה (”hai să coborâm”). Similar cu #2, mai sus.
- Geneza 18:12 – ותצחק שרה בקרוביה (”Sara a râs în jurul ei”) în loc de originalul ותצחק שרה בקרבה לאמר (”Sara a râs în sinea ei”). Modificarea a fost făcută pentru a simplifica traducerea, prezentând râsul Sarei ca o expresie exterioară, normală, și nu ca un râs introspectiv, intern, cum a fost el de fapt.
- Geneza 49:6 – כי באפם הרגו שור וברצונם עקרו אבוס (”căci în furia lor au omorât un bou și în dorința lor au distrus o adăpătoare” în loc de originalul כי באפם הרגו איש וברצנם עקרו שור (”căci în furia lor au omorât un om și în dorința lor au măcelărit un bou”). Din teama de a nu fi învinovățiți pentru fapta înaintașilor lor, scribii au ales să nu facă aluzie la episodul în care Șimon și Levi distrug orașul Șhem în urma violării Dinei – a se vedea Geneza cap. 34.
- Exodul 4:20 – ויקח משה את אשתו ואת ובניו וירכיבם על נושא בני אדם (”Moșe și-a luat soția și fiii și i-a urcat pe animalul de povară”) în loc de originalul ויקח משה את אשתו ואת ובניו וירכבם על החמר (”Moșe și-a luat soția și fiii și i-a urcat pe măgar”). Modificarea a fost făcută deoarece în anumite culturi antice, măgărul era considerat animal sfânt și ar fi părut o lipsă de respect din partea evreilor să-l călărească.
- Exodul 12:40 – ומשב נבי ישראל אשר ישבו בארץ כנען ובארץ מצרים שלשים שנה וארבע מאות שנה (”durata de timp în care fiii lui Israel au trăit în țara Canaanului și în țara Egiptului a fost patru sute treizeci de ani”) în loc de originalul ומשב נבי ישראל אשר ישבו במצרים שלשים שנה וארבע מאות שנה (”durata de timp în care fiii lui Israel au trăit în Egipt a fost patru sute treizeci de ani”). Conform tradiției iudaice, perioada de robie începe de la nașterea lui Ițhak, care a fost tratat cu mai puțin respect decât a fost tratat Avraham de către contemporanii săi (a se vedea Geneza 26:16). Pentru a evita orice atacuri asupra textului pornind de la faptul că aceste evenimente nu au avut de fapt loc în Egipt, scribii au ales să modifice traducerea incluzând și numele țării Canaanului în acest verset.
- Leviticul 11:6 – ואת צעירת הרגלים (”și [animalul] iute de picior”) în loc de originalul ואת הארנבת (”și iepurele”). Tradiția precizează că pe soția regelui Ptolemeu o chema Arnevet (în ebraică: ”iepure”). Modificarea a fost făcută pentru că scribii s-au temut să nu fie acuzați de lipsă de respect față de regină în cazul în care ar fi menținut originalul.
- Numeri 16:15 – לא חמד אחד מהם נשאתי (”nu v-am luat niciun obiect prețios”) în locul originalului לא חמור אחד מהם נשאתי (”nu am luat niciun măgar de-al vostru”). Din nou, ca și în cazul #8 mai sus, scribii au evitat menționarea măgarului, care era în anumite culturi antice animal sfânt.
- Deuteronomul 4:19 – אשר חלק ה’ אלהיך אתם לכל העמים להאיר בהם תחת כל השמים (”pe care Domnul, Dumnezeul tău le-a dat celorlalte popoare spre le fi luminători peste tot sub ceruri”) în locul originalului אשר חלק ה’ אלהיך אתם לכל העמים תחת כל השמים (”pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a dat tuturor popoarelor peste tot sub ceruri”). Scribii au dorit aici să sublinieze că soare, luna și stelele au fost create de Dumnezeu pentru a fi luminători, și nu pentru a fi venerate ca zei (așa cum erau în multe culturi antice).
- Deuteronomul 17:3 – אשר לא צויתי לאומות לעבדן (”pe care nu le-am poruncit popoarelor să le slujească”) în locul originalului אשר לא צויתי (”pe care nu ți le-am poruncit”). Versetul în cauză vorbește despre interdicția de a venera soarele, luna și stelele, care este parte atât din cele 613 porunci ale Torei, cât și din cele Șapte Legi Noahice. Prin modificarea făcută, scribii au dorit să puncteze acest lucru, indicând astfel că nu doar evreilor le este interzisă această formă de idolatrie, ci tuturor popoarelor.
Şhalom,
Aţi primit rugămintea mea trimisă în privat? V-am rugat să ne scrieţi despre Pentateuchul din Derbent, Daghestan?
Vă salut cu mult respect!
Nu am primit niciun mesaj privat de la dvs.
Oricum, nu dispun de timpul și expertiza necesare pentru a aborda subiectul de care sunteți interesat.
Şhalom!
Am găsit o versiune a Bibliei, în care textul de la Geneza 4:26 este diferit faţă de ce avem noi în Cornilescu: Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos. Atunci au început oamenii să cheme Numele Domnului.
Această versiune este International Standard Version
Seth also fathered a son, whom he named Enosh. At that time, profaning the name of the LORD began.
Adică: Lui Set i s-a născut şi lui un fiu şi i-a pus numele Enos. De atunci a început profanarea numelui DOMNULUI.
În treacăt fie spus, textul acesta (din ISV) se potriveşte cu contextul acelor vremi, în care oamenii au fost foarte răi, nesimţiţi, din contră, dacă mergem pe filiera redării agreate de Cornilescu, acei oameni parcă sunt pioşi…
După ce se încheie propoziţia în manuscrisul din Textul Masoretic apare litera פ, indicând ceva. Ce anume? Ne puteţi indica ce anume? Vă rog!
În Geneza 4:26, cuvântul הוחל (”huchal”) face ca ambele variante să fie posibile. Cuvântul poate proveni fie de la verbul לחלל (”leħalel”) – ”a profana”, cât și de la cuvântul תחילה (”tħila”) – ”început”. Comentatorii clasici menționează ambele variante de interpretare.
Legat de litera פ (”pei”) din final, ea nu este parte din textul propriu-zis. Ea este doar un marcaj de alineat, provenind de la cuvântul פתוחה (”ptuħa”) – ”spațiu deschis” și este prezentă în multe alte locuri în textul masoretic. În sulurile de Tora, litera nu este prezentă, în locul ei introducându-se efectiv un alineat, în sensul că următorul verset începe pe o linie nouă. Există de asemenea și un marcaj de tabulație similar, numit סתומה (”stuma”) – ”spațiu închis”, care este marcat în sulurile de Tora print-un spațiu gol de o jumătate de rând, iar în textul masoretic prin litera ס (”sameħ”). A se vedea spre exemplu în acest sens versetul de final al fiecăreia din zilele creației: ”și a fost seară, și a fost dimineață – ziua X”.
Mulţumesc mult!
Succes! Ar fi de folos.
Şhalom,
Există totuşi mai multe diferenţe între cele două versiuni. De exemplu în privinţa anilor. Ce spune tradiţia despre aceste deosebiri, de ce sunt asa de mari? Ce au urmărit traducătorii Septuagintei prin ele?
Nu știu la ce ani faceți referire.
Ce vă pot spune în mod cert este că nu sunt istoric și este perfect posibil să nu vă pot răspunde la toate întrebările pe care le aveți pe această temă (sau altele).
Daca veti citi Biblia Ortodoxa veti gasi, deoarece aceasta versiune se bazeaza pe Septuaginta.
De exemplu La Geneza 11
Textul Masoretic
10. Iata spita neamului lui Sem: La varsta de o suta de ani, Sem a nascut pe Arpacsad, la doi ani dupa potop.
11. Dupa nasterea lui Arpacsad, Sem a trait cinci sute de ani; si a nascut fii si fiice.
12. La varsta de treizeci si cinci de ani, Arpacsad a nascut pe Selah.
13. Dupa nasterea lui Selah, Arpacsad a mai trait patru sute trei ani; si a nascut fii si fiice.
14. La varsta de treizeci de ani, Selah a nascut pe Eber.
15. Dupa nasterea lui Eber, Selah a mai trait patru sute trei ani; si a nascut fii si fiice.
16. La varsta de treizeci si patru de ani, Eber a nascut pe Peleg.
17. Dupa nasterea lui Peleg, Eber a mai trait patru sute treizeci de ani; si a nascut fii si fiice.
18. La varsta de treizeci de ani, Peleg a nascut pe Reu.
19. Dupa nasterea lui Reu, Peleg a mai trait doua sute noua ani; si a nascut fii si fiice.
20. La varsta de treizeci si doi de ani, Reu a nascut pe Serug.
21. Dupa nasterea lui Serug, Reu a mai trait doua sute sapte ani; si a nascut fii si fiice.
22. La varsta de treizeci de ani, Serug a nascut pe Nahor.
23. Dupa nasterea lui Nahor, Serug a mai trait doua sute de ani; si a nascut fii si fiice.
24. La varsta de douazeci si noua de ani, Nahor a nascut pe Terah.
25. Dupa nasterea lui Terah, Nahor a mai trait o suta nouasprezece ani; si a nascut fii si fiice.
26. La varsta de saptezeci de ani, Terah a nascut pe Avram, pe Nahor si pe Haran.
Septuaginta
12. Arfaxad a trăit o sută treizeci şi cinci de ani şi atunci i s-a născut Cainan. După naşterea lui Cainan, Arfaxad a mai trăit trei sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
13. Cainan a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Şelah. După naşterea lui Şelah, Cainan a mai trăit trei sute treizeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
14. Şelah a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Eber.
15. Iar după naşterea lui Eber, Şelah a mai trăit trei sute treizeci de ani, şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
16. Eber a trăit o sută treizeci şi patru de ani şi atunci i s-a născut Peleg.
17. Iar după naşterea lui Peleg, Eber a mai trăit trei sute şaptezeci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
18. Peleg a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Ragav.
19. Iar după naşterea lui Ragav, Peleg a mai trăit două sute nouă ani, şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
20. Ragav a trăit o sută treizeci şi doi de ani şi atunci i s-a născut Serug.
21. Iar după naşterea lui Serug, Ragav a mai trăit două sute şapte ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
22. Serug a trăit o sută treizeci de ani şi atunci i s-a născut Nahor.
23. Iar după naşterea lui Nahor, Serug a mai trăit două sute de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
24. Nahor a trăit şaptezeci şi nouă de ani şi atunci i s-a născut Terah.
25. Iar după naşterea lui Terah, Nahor a mai trăit o sută două zeci şi cinci de ani şi a născut fii şi fiice şi apoi a murit.
26. Terah a trăit şaptezeci de ani şi atunci i s-au născut Avram, Nahor şi Haran.
Din păcate, există multe erori de traducere sau interpretare în Biblia Ortodoxă. Nu știu dacă sunt legate de Septuaginta sau au altă origine. În acest moment lucrez la o traducere a Torei direct din ebraică și conform tradiției iudaice. Când va fi gata și disponibilă în librării, veți putea face și aceste comparații.