Încă din debutul pericopei noastre, textul Torei ne oferă un prilej de discuție… Tora ne spune că Sara a murit în Kiriat Arba, la vârsta de 127 de ani, și că ויבא אברהם לספד לשרה ולבכתה – ”vaiavo Avraham lispod et Sara velivcota”. (Geneza 23:2).
Traducerile clasice oferă, toate, practic aceeași interpretare: ”Avraham a venit să jelească pe Sara și să o plângă”. Și în timp ce al doilea verb înseamnă într-adevăr ”a plânge”, primul verb ebraic generează probleme, deoarece traducerea românească ”a jeli” este improprie. Conform DEX Online, ”a jeli” înseamnă fie ”a plânge după un mort”, fie ”a fi în doliu”, ”a îi părea rău după ceva” sau ”a se tângui”. În orice caz, nici unul din aceste sensuri nu se aliniază perfect cu originalul.
Verbul ebraic לספד (”lispod”) înseamnă de fapt ”a elogia” și nicidecum ”a jeli”. În tradiția iudaică, הספד (”hesped”), provenind de la aceeași rădăcină, este un discurs funerar în care sunt amintite calitățile și faptele bune ale persoanei care tocmai a decedat. Mai curând decât un prilej de jale și tânguire pentru pierderea unei vieți, hesped-ul este o ocazie de celebrare a vieții. Desigur, sentimentul de tristețe poate exista, supraviețuitorii își pot exprima regretul, însă esența discursului este în altă parte. Prin hesped, personalitatea celui sau celei care a decedat este readusă în prim-plan, este evocată, reamintită și încadrată pentru posteritate.
Diferența nu este doar una superficială, ci este una de substanță, direct ancorată în modul în care Tora formulează acest verset: jalea lui Avraham este menționată în al doilea verb prezent aici (”a plânge”), în timp ce primul verb ne-o evocă pe Sara, personalitatea ei și ceea ce a însemnat ea pentru contemporani, pentru soțul ei, pentru copii și pentru toți cei care o urmează în credință sau acțiune.
* * *
Prima întâlnire dintre Ițhak și Rebeca ne oferă un alt prilej de studiu. În capitolul 24, Tora ne spune următoarele:
Rebeca și-a ridicat ochii și l-a văzut pe Ițhak și a coborât (ותפל) de pe cămilă. – Geneza 24:64
Sensul exact al verbului ebraic ותפל (”vatipol”) este subiectul aici. Traducerile clasice sunt unanime: ”Rebeca s-a dat jos de pe cămilă”.
Problema este că în ebraică acest verb poate înseamna mai multe lucruri. Iar comentatorii evrei se orientează fiecare către sensul pe care îl consideră cel mai potrivit:
- ”Rebeca a coborât de pe cămilă”, sensul ales de traducerile clasice (prima interpretarea a lui Hizkuni)
- ”Rebeca s-a înclinat de pe cămilă” – în semn de respect pentru Ițhak (Onkelos, Ibn Ezra, Sforno)
- ”Rebeca a căzut de pe cămilă” – din cauza surprizei sau șocului produse de prima întâlnire cu Ițhak (Rași și o explicație alternativă a lui Hizkuni)
Personal, consider că varianta ”a coborât de pe cămilă” menține cel mai fidel ambiguitatea textului, coborârea putând fi atât voluntară, cât și involuntară, din respect sau din șoc.
* * *
Și o ultimă oprire pentru acest eseu, de această dată în capitolul 25 al Cărții Genezei. Versetul 25:6 primește în traducerile clasice următoarele interpretări:
- [DC] – ”Dar [Avraham] a dat daruri fiilor ţiitoarelor sale”
- [BOR] – ”Iar fiilor țiitoarelor sale, Avraam le-a făcut daruri”
- [GG] – ”Și feciorilor țiitoarelor pe care le-a avut Avraham, el le-a dăruit daruri”
- [NTR] – ”El le-a oferit daruri fiilor ţiitoarelor sale”
Problema este că versetul ebraic conține, din nou, o nuanță de ambiguitate. Textul ebraic este ולבני הפילגשים אשר לאברהם נתן אברהם מתנת – ”ulivnei hapilagșim așer leAvraham natan Avraham matanot”, ceea ce s-ar traduce ad literram astfel:
Și copiilor concubinelor care erau ai (sau ale) lui Avraham, Avraham le-a dat daruri […] – Geneza 25:6
Ați remarcat ambiguitarea? Sintagma אשר לאברהם (”așer leAvraham”) poate face referire atât la copii, cât și la concubine, putându-se traduce așadar prin ”ai lui Avraham” sau ”ale lui Avraham”.
Și în ce constă efectiv diferența?
Ei bine, diferența poate apărea în cazul în care concubinele ar fi avut relații cu mai mulți bărbați, nu doar cu Avraham, relații din care rezultaseră copii. Poate înainte de relația lor cu Avraham, poate după, dacă într-adevăr acest concubine aveau și copii ai căror tată nu era Avraham, interpretarea exactă a versetului devine foarte relevantă.
În primul caz, Avraham le dă daruri copiilor care erau ai lui Avraham, excluzând astfel pe ceilalți copii ai concubinelor. În al doilea caz, Avraham dă daruri copiilor concubinelor care erau ale lui Avraham, implicația fiind că toți copiii respectivelor femei au primit daruri, în numele relației pe care Avraham a avut-o cu mamele lor. În primul caz, darurile sunt un semn al recunoașterii paternității, a relației cu copiii, în timp ce în al doilea caz, ele sunt un semn al onorării relației cu mamele acelor copii. O nuanță interesantă, nu-i așa?
Șabat Șalom!
Ah,sper sa nu gresesc,vreau doar sa pun o intrebare: unde gasesc explicatii scrise de rabini si nu numai,la judecatori cap 4 ? Apropo,m-ai aveti de tradus d-le Rabin la Biblie versiunea Rabin Sorin Rosen ? Astept cu nerabdare aparitia traducerii !!!
Cea mai simplă metodă de a citi explicații / interpretări clasice este pe site-ul sefaria.org. Materialele de acolo sunt în limba ebraică, însă unele dintre ele sunt și în engleză. Din câte m-am uitat, pare că explicațiile lui Rași și Ralbag pe marginea Cărții Judecătorilor sunt într-adevăr și în engleză (iată link-ul direct).
Legat de traducerea la care lucrez, vă pot spune doar că mai e mult până departe… Sunt în Cartea Exodului, în paralel lucrez cu un prieten la revizuirea traducerii pe care am făcut-o până acum (Cartea Genezei), însă timpul de care dispun este foarte limitat. Proiectul este foarte important, fără doar și poate, însă viața mea personală + profesională rămâne în prim-planul preocupărilor mele, așa cum și este de așteptat. Nu pot așadar estima nimic în ceea ce privește acest proiect, sper doar ca într-o bună zi, cu ajutorul lui Dumnezeu, această nouă traducere să vadă lumina tiparului.
Toate cele bune!
Felicitari pentru explicatii !