Omul Moshe este foarte modest, mai mult decat orice alt om de pe fata pamantului. — Numeri 12: 3

Nu se va ridica niciodata un alt profet precum Moshe, care L-a cunoscut pe Dumnezeu fata in fata. — Deuteronom 34:10

Ca un principiu de baza, iudaic, teologic si chiar filosofic, Tora nu greseste niciodata! Tora, cuvantul lui Dumnezeu pentru oameni, este o scriere in care nu exista cuvinte in plus, cuvinte in minus, idei care se contrazic sau situatii practice lasate “descoperite” de sistemul legislativ instituit. De altfel, ori de cate ori un verset al Torei aparent contrazice un alt verset, comentatorii cauta (si gasesc intotdeauna) un al treilea verset care sa “impace” ideile.

Pericopa din aceasta saptamana contine un astfel de verset, o idee care se afla in contradictie cu o alta, pe care o regasim in chiar antepenultimul verset al Torei, in ultima pericopa, Vezot Habraha. Conform versetului din pericopa din aceasta saptamana, Moshe este cel mai modest om de pe pamant. Conform versetului din Deuteronom, Moshe este un om inegalabil. Cum pot fi oare “impacate” aceste idei?

In comentariul sau asupra acestei pericope, rabinul american Label Lam aduce in discutie o experienta personala:

Am intrebat odata un grup de elevi de liceu: “Cine este cel mai important om din istoria evreilor?” Dupa ce au epuizat toate posibilitatile, incercand Avraham, Mose sau Iosua de exemplu, le-am spus intr-un final raspunsul corect: cel mai important om din istoria evreilor este Label Lam!

Au fost socati! Cei mai multi dintre ei nu auzisera de mine inainte de a intra in clasa in acea zi. Iar eu le-am spus chiar ca le voi dovedi acest lucru…

Cea mai concludenta dovada este o fraza a invatatilor Talmudului. Atunci cand un martor urmeaza sa fie audiat la Beit Din (tribunalul rabinic) intr-un proces penal, curtea ii reaminteste consecintele vorbelor sale. I se spune: “De ce a fost omul creat singur? (Ar fi putut fi creat ca un cuplu, sau o organizatie, sau un grup de oameni)” Si tot curtea ii raspunde martorului: “Omul a fost creat singur pentru ca fiecare om este dator sa spuna: «Lumea a fost creata (doar) pentru mine!»” Atunci cand Adam a aparut pe scena lumii, fiecare copac, fiecare adiere de vant si fiecare raza de lumina era destinata lui

Un corolar la aceasta idee este fraza celebra furnizata de Hilel: “Daca eu nu sunt pentru mine, atunci cine va fi pentru mine? Si daca sunt numai pentru mine, atunci ce sunt eu? Si daca nu acum, atunci cand?” Hilel ne spune ca nimeni nu poate sa joace mai bine decat noi insine rolul nostru pe scena lumii! Fiecare dintre noi are cate ceva unic pe care este dator sa il dea lumii si nimeni nu poate suplini aceasta pierdere, daca noi nu dorim sa ne implicam. Daca un om se considera in afara societatii, in afara comunitatii, el nu va suferi numai o criza de identitate (CINE sunt eu?), dar si o criza de umanitate (CE sunt eu?). Un om nu poate si nu trebuie sa incerce sa traiasca in afara comunitatii!

Ce inseamna insa “Si daca nu acum, atunci cand?” ? Inseamna ca pentru fiecare actiune pe care urmeaza sa o intreprindem, fiecare dintre noi are un moment determinat de a actiona. A pierde acest moment inseamna de multe ori sa “pierdem trenul”, dupa cum spune o expresie romaneasca.

In minutele de dinaintea unui examen ne gandim cu parere de rau ca nu am invatat in zilele precedente. Cand avem primul copil la varsta de 40 de ani, ne intrebam de ce nu l-am facut la 20 de ani. Iar cand intram cu toate fortele in tumultul vietii, ne pare rau dupa anii de copilarie.

Hilel ne spune ca trebuie sa “prindem trenurile” din viata noastra! Shabatul viitor nu va mai fi primul Shabat din luna iunie 2004! Acesta insa este! Si sunt atatea lucruri pe care este pacat sa le pierdem…

Imi aduc aminte, continua povestirea rabinul Label Lam, ca le-am spus copiilor sa isi intrebe si parintii “Care este cel mai important om din istoria evreilor?”. Le-am spus ca daca acestia le vor raspunde “Label Lam”, inseamna ca nu au inteles mesajul! La aceasta intrebare, fiecare om trebuie sa raspunda cu propriul nume!

Iar cel mai important moment din istoria evreilor este ACUM! Pentru ca daca nu este acum, “atunci cand?”…

Parte din maretia si importanta unei persoane este insa si modestia… Nu numai ca nu exista nici o contradictie intre cele doua versete ale Torei, dar chiar este axiomatic! Modestia si maretia trebuie sa fie impreuna caracteristicile definitorii ale fiecaruia.

Rabinul din Kotzk spune ca un om trebuie sa aiba in fiecare din cele doua buzunare ale hainei cate o bucata de hartie. Pe una din hartii trebuie sa scrie: “Lumea a fost creata (doar) pentru mine.” Pe cealalta: “Sunt (creat) numai din praf si cenusa” (cuvintele lui Avraham catre Dumnezeu in Geneza 18:27)

Atunci cand cineva ne vorbeste pe un ton mai ridicat sau cand suntem apostrofati pentru o greseala, ne simtim jigniti. Atunci cand ni se cere insa sa contribuim la un proiect, sa donam o suma de bani pentru o organizatie, sa facem un pic de munca de voluntariat, ne intrebam: “Oare ce pot face eu? Sunt prea mic pentru a schimba ceva…” Daca raspundem asa, inseamna ca am scos din buzunar hartia gresita!

Corect este ca atunci cand ne simtim jigniti sa ne gandim ca suntem “praf si cenusa”. Zilnic calcam peste praf si peste cenusa si nu auzim de la ele vreun strigat de protest… Pe de alta parte, atunci cand vine vorba de implicare si de a face un lucru cu adevarat important pentru cei din jur, trebuie sa spunem ca “lumea a fost creata pentru mine, pentru acest moment in care eu am posibilitatea de a face diferenta”

Pentru ca Moshe sa fie un om inegalabil, el a trebuit sa fie si cel care si-a asumat cea mai mare responsabilitate. In aceasta postura, grija lui pentru sine insusi a trecut pe planul al doilea. Cu cat a reusit mai mult sa isi treaca in planul al doilea propriul ego, fiind “cel mai modest om de pe pamant”, cu atat a fost mai capabil sa se concentreze asupra nevoilor altora.

“Un om cu adevarat maret este acela care se concentreaza asupra maretiei sarcinii pe care o are de indeplinit si asupra scopului pe care il urmareste”, spune in incheiere rabinul Label Lam.

Avem cu totii de invatat, nu-i asa?…

Shabat Shalom!

Share This