Cum este considerat porcul ca animal, in religia iudaica?

Regulile alimentare iudaice (in ebraica: kashrut) se bazeaza pe poruncile Torei, in special pe versetele de la inceputul capitolului 11 din Leviticul (repetate si in capitolul 14 din Deuteronomul). Pentru mamifere, regula pe care Tora o prezinta este aceea ca un animal kosher trebuie sa aiba copita despicata si sa isi rumege hrana (pentru pasari si pesti regulile sunt diferite). Exemple de mamifere kosher din punctul de vedere al Torei sunt vaca, oaia, capra, precum si multe ierbivore salbatice precum cerbul, caprioara, capra salbatica sau chiar girafa, care insa nu se consuma, deoarece ele nu au fost „consacrate” de traditie ca atare.

Orice animal care nu are aceste doua caracteristici de kashrut (chiar daca are una dintre ele) nu este kosher si consumul de carne sau produse derivate din respectivul animal este interzis. Un astfel de animal poate fi utilizat pentru alte scopuri (in afara de cel alimentar), spre exemplu un caine (practic la fel de ne-kosher ca si porcul!) poate fi folosit pentru paza, iar pielea unui animal ne-kosher (chiar si a porcului) poate fi folosita pentru incaltaminte.

Majoritatea animalelor terestre (domestice sau salbatice) nu se incadreaza in aceasta regula deoarece nu poseda nici una din caracteristicile de kashrut (de exemplu: toata familia canina, felinele sau rozatoarele). O alta parte a animalelor poseda una, insa nu ambele caracteristici de kashrut. Din aceasta categorie, majoritatea rumega hrana, insa nu au copita despicata (spre exemplu: camila sau dromaderul). Porcul este singura specie de animale care are copita despicata (semnul exterior al kashrut-ului) insa nu rumega hrana (semnul interior al kashrut-ului).

Din acest motiv, porcul (domestic si toate rudele sale salbatice) a fost considerat un simbol al animalelor ne-kosher, ajungand sa fie recunoscut drept un prototip pentru ceea ce Tora interzice evreilor. In plus, exista chiar si explicatii care asociaza porcul cu notiunea de ipocrizie sau de inselaciune, deoarece din punct de vedere extern (copita despicata) porcul pare a fi kosher, numai o examinare atenta, interna (faptul ca nu rumega) dovedeste ca de fapt porcul nu este kosher. Asa dupa cum am afirmat si mai sus, insa, strict din perspectiva Torei porcul nu este cu nimic mai putin kosher decat orice alt animal terestru care nu prezinta cele doua caracteristici de kashrut.

In epoca moderna, dupa reinfiintarea Statului Israel in anul 1948, o regula (controversata si cu destul de putin suport in traditia iudaica) a fost instituita: aceea de a nu creste porci (considerati in acest sens „necurati”) pe pamantul Israelului. Desigur, imediat dupa instaurarea acestei reguli, fermierii care au dorit sa poata creste porci in Israel au gasit o solutie ingenioasa. In prezent, in multe locuri din Israel, porcii sunt crescuti in ferme instalate pe platforme construite pe pamant, astfel incat, tehnic vorbind, ei nu sunt crescuti pe pamant (ci deasupra pamantului).

In ultimii ani, in special din cauza situatiei actuale din Israel, o alta idee, poate la fel de ingenioasa si stranie ca si precedenta a fost avansata in anumite cercuri israeliene: aceea de a antrena si folosi porci pentru a pazi localitatile (aidoma cainilor de paza) si a alarma populatia in cazul unui atac sau a unei incercari de infiltrare terorista. Ideea a obtinut de principiu aprobare rabinica, insa nu a fost, din sursele pe care le detin, pusa in practica…

Share This
Sari la conținut