Cum este considerat porcul ca animal, in religia iudaica?
Regulile alimentare iudaice (in ebraica: kashrut) se bazeaza pe poruncile Torei, in special pe versetele de la inceputul capitolului 11 din Leviticul (repetate si in capitolul 14 din Deuteronomul). Pentru mamifere, regula pe care Tora o prezinta este aceea ca un animal kosher trebuie sa aiba copita despicata si sa isi rumege hrana (pentru pasari si pesti regulile sunt diferite). Exemple de mamifere kosher din punctul de vedere al Torei sunt vaca, oaia, capra, precum si multe ierbivore salbatice precum cerbul, caprioara, capra salbatica sau chiar girafa, care insa nu se consuma, deoarece ele nu au fost „consacrate” de traditie ca atare.
Orice animal care nu are aceste doua caracteristici de kashrut (chiar daca are una dintre ele) nu este kosher si consumul de carne sau produse derivate din respectivul animal este interzis. Un astfel de animal poate fi utilizat pentru alte scopuri (in afara de cel alimentar), spre exemplu un caine (practic la fel de ne-kosher ca si porcul!) poate fi folosit pentru paza, iar pielea unui animal ne-kosher (chiar si a porcului) poate fi folosita pentru incaltaminte.
Majoritatea animalelor terestre (domestice sau salbatice) nu se incadreaza in aceasta regula deoarece nu poseda nici una din caracteristicile de kashrut (de exemplu: toata familia canina, felinele sau rozatoarele). O alta parte a animalelor poseda una, insa nu ambele caracteristici de kashrut. Din aceasta categorie, majoritatea rumega hrana, insa nu au copita despicata (spre exemplu: camila sau dromaderul). Porcul este singura specie de animale care are copita despicata (semnul exterior al kashrut-ului) insa nu rumega hrana (semnul interior al kashrut-ului).
Din acest motiv, porcul (domestic si toate rudele sale salbatice) a fost considerat un simbol al animalelor ne-kosher, ajungand sa fie recunoscut drept un prototip pentru ceea ce Tora interzice evreilor. In plus, exista chiar si explicatii care asociaza porcul cu notiunea de ipocrizie sau de inselaciune, deoarece din punct de vedere extern (copita despicata) porcul pare a fi kosher, numai o examinare atenta, interna (faptul ca nu rumega) dovedeste ca de fapt porcul nu este kosher. Asa dupa cum am afirmat si mai sus, insa, strict din perspectiva Torei porcul nu este cu nimic mai putin kosher decat orice alt animal terestru care nu prezinta cele doua caracteristici de kashrut.
In epoca moderna, dupa reinfiintarea Statului Israel in anul 1948, o regula (controversata si cu destul de putin suport in traditia iudaica) a fost instituita: aceea de a nu creste porci (considerati in acest sens „necurati”) pe pamantul Israelului. Desigur, imediat dupa instaurarea acestei reguli, fermierii care au dorit sa poata creste porci in Israel au gasit o solutie ingenioasa. In prezent, in multe locuri din Israel, porcii sunt crescuti in ferme instalate pe platforme construite pe pamant, astfel incat, tehnic vorbind, ei nu sunt crescuti pe pamant (ci deasupra pamantului).
In ultimii ani, in special din cauza situatiei actuale din Israel, o alta idee, poate la fel de ingenioasa si stranie ca si precedenta a fost avansata in anumite cercuri israeliene: aceea de a antrena si folosi porci pentru a pazi localitatile (aidoma cainilor de paza) si a alarma populatia in cazul unui atac sau a unei incercari de infiltrare terorista. Ideea a obtinut de principiu aprobare rabinica, insa nu a fost, din sursele pe care le detin, pusa in practica…
Tuca e femela curcanului. Dar dupa kabalisti rata si gasca nu sunt coser sau curate, asa imi amintesc, dar voi cauta si am sa va spun ce si cum. V-am explicat deja că termenii de ”curat” și ”koșer” nu sunt neapărat sinonimi.
Kabala nu are legătură cu kașrutul. Kabala este misticism, nu lege mozaică.
O capră domestică, animal curat, permis a fi consumat în Vechiul Testament, ajunge să facă ieduț cu un țap de munte, considerat după câte știu eu, a fi un animal necurat, adică cu carne care nu se poate consuma după Vechiul Testament, ieduțul lor e un amestec dintre curat și necurat, permis și nepermis, ieduțul se poate consuma, carnea lui ? Că e și curat și necurat ?
Doamnă, vă recomand să citiți mai multe despre Kașrut (regulile alimentare iudaice). Există numeroase materiale pe internet, dacă sunteți interesată. Pe foarte scurt: animalele care pot fi mâncate sunt cele care au copita despicată și rumegă hrana – Levitic 11:3. Regulile Torei n-au nicio legătură cu faptul că aceste animale sunt domestice sau sălbatice. Spre exemplu, girafa (un animal sălbatic care are copita despicată și rumegă) este considerată de Tora un animal ”curat”, adică permis la consum, în timp ce calul sau porcul (animale domestice care nu au copita despicată sau nu rumegă) nu sunt permise la consum. O capră/țap sălbatic este teoretic permisă la consum (”curată”), pentru că are copită despicată și rumegă.
Legat de toate celalalte întrebări pe care le adresați (despre cabala, despre pedeapsa capitală etc.) – ele nu au nicio legătură cu subiectul acestui material. Vă rog să nu folosiți acest spațiu din subsolul articolelor ca pe o casetă de chat. Vă îndemn totodată să recitiți regulile pentru acest spațiu și rostul său pe site-ul DvarTora. Vă mulțumesc.
Animalele salbatice eu stiu ca sunt necurate.
V-am răspuns deja: știți greșit.
”Cei ce se sfințesc și se curăță în grădini, mergând unul câte unul în mijlocul celor ce mănâncă și carne de porc, și șoareci, și alte lucruri urâcioase, toți aceia vor pieri – zice Domnul. (Isa.66:17)”
Dar de ce este porcul necurat ?
Și nu este bine să te atingi de el ?
Ca și de orice lucru necurat ?
Oare este bine să îți speli hainele si sa te îmbăiezi dacă ai atins un lucru sau animal necurat ?
Pt că Dumnezeu este sfânt iar poporul lui Israel a fost desemnat sa fie un neam de preoți – oameni care să se sfințească, pt a putea intra in legătură cu Dumnezeu
Porcul este necurat prin prisma a ceea ce mănâncă, altceva decât spune primul capitol al Genezei, conform cărora atât omul cât si animalele au fost create sa fie total ierbivore
Porcul s-a îndepărtat de la regula trasată de Dumnezeu de a fi exclusiv ierbivor
Ori porcul consumă inclusiv ceea ce excretă organismul său sau excreția altor animale
La fel cu găina care, in mediul rural românesc, stă pe gunoiul altor animale si caută in el
In plus, in abatoarele de azi nu se scoate sângele din păsări; păsările sunt ucise prin strangulare;
I-ar foamea de profit a producătorilor de păsări/ proprietarilor de abatoare nu permite scoaterea sângelui din păsări – sânge care este si el pana la 5-10 % din greutatea carcasei de animal
Ori a mânca sânge este un pacat mare : Levitic 3:17
Cum se spune in ziua de azi: ești ceea ce mănânci
Iar cum spunea Maimonides platim in viața de azi pt păcatele și greselile noatre – cum aflam fiecare după 10, 20 de ani sau mai mult
De aceea singurele păsări curate sunt, sau erau, porumbei si turtureaua
Dezvoltarea urbană a produs porumbeii gunoieri
Fiecare are alegeri in viața
Iar alegerile care le faci, inclusiv in ceea ce privește ceea ce mănânci și bei, îți determină viitorul
Sigur ca poți sa mănânci doar alimente curate si sa te îmbolnăvești
Pt ca omul nu trăiește numai cu mâncare ci cu orice cuvânt care vine de la Dumnezeu
Ideea că ”porcul este necurat prin prisma a ce mănâncă” este eronată. Spre exemplu, calul este total ierbivor și totuși și el este necurat.
Faceți o confuzie între noțiunea de ”puritate rituală” și cea de ”permisibilitate la consum”. Ambele sunt tratate în textul biblic prin termeni de genul TAHOR (pur) sau TAME (impur), dar au semnificații complet diferite, în funcție de context: jerfe sau consum alimentar. Spre exemplu, găina este permisă la consum, deși nu putea fi oferită pe altar.
În principiu, porcul este un animal murdar și leneș, al cărui caracter este înscris și în ADN-ul acestuia și se poate transmite consumatorului care poate deveni la fel (cu caracter de ”porc”).
În plus (acum) se mai știe și că animalul prezintă risc de infecție și cu un nematod parazit (viermele intracelular trichinella spiralis) care se poate găsi la porc, șobolan, șoarece, porc mistreț, cal, vulpe, etc. – animale interzise la consum (fără alte explicații), iar eventuala infecție conduce la tumori, meningite și encefalite aproape imposibil de tratat.
Știau că prevederea este mama înțelepciunii …
În principiu, ar trebui să nu mai încercăm să ”infuzăm” Tora cu înțelesuri care nu există, doar pentru a ne satisface sensibilitățile moderne sau pentru a ”sincroniza” forțat cuvântul lui Dumnezeu cu ceea am vrea noi să fie. Nu există nicăieri în textul biblic sau în tradiția iudaică vreo indicație a motivelor pentru care anumite animale sunt koșer și altele nu. Nici vreun motiv științific, nici vreo justificare medicală sau de orice altă natură.
Din punct de vedere iudaic, kașrut-ul este un hok, adică un edict divin, o lege pe care Dumnezeu a dat-o așa cum a dat-o și pe care nu o putem înțelege niciodată pe deplin. Și oile și vacile pot suferi de boli periculoase pentru om (ex: sindromul vacii nebune), și totuși sunt kașer. Există pești care au paraziți care pot afecta omul dacă nu gătim carnea corespunzător, și totuși acei pești sunt kașer.
Așa că vă propun să nu mai sugerăm aici explicații care nu au nicio legătură cu textul biblic sau modul în care iudaismul îl înțelege…
Citez (din) ce ați postat mai sus:
”… un edict divin, o lege pe care Dumnezeu a dat-o așa cum a dat-o și pe care nu o putem înțelege niciodată pe deplin …
… nu au nicio legătură cu textul biblic sau modul în care iudaismul îl înțelege…”
Adică să înțeleg înțelegător că deși ”iudaismul îl înțelege” (textul biblic sau modul) totuși ”nu putem înțelege niciodată” (legea – edict divin).
Însă sunt de acord cu propunerea dvs. (= crede și nu cerceta), mai ales că o utilizează și alții, extins, tot fără explicații.
Nu?
Puteți înțelege desigur ce doriți… Dar dacă doriți să înțelegeți ceea ce am spus eu, cred ar trebui să citați COMPLET ceea ce am spus. Când citatul este ”pe sărite”, concluzia este adesea eronoată. Am spus că nu putem înțelege niciodată PE DEPLIN, și nu că nu putem înțelege.
După cum probabil știți (în ciuda ironiei nejustificate), principiul ”crede și nu cerceta” nu este unul iudaic. Talmudul, rabinii, exegeza iudaică sunt exemple vii în acest sens. Dar cercetarea iudaică are reguli clare și bine definite, care nu includ speculații, păreri personale sau extrapolări bazate pe descoperiri științifice moderne. În plus, cercetarea iudaică își acceptă propriile limite, pornind de la ideea clară că omul nu este Dumnezeu și de aceea există lucruri pe care omul le poate înțelege pe deplin.
Mulțumesc pentru răspunsuri.
Am punctat cu puțină ironie (scuze) cele de mai sus, tocmai pentru a sublinia că ideea unui ”dumnezeu nebun”, de neînțeles, schimbător, nejustificat și în care trebuie să credem orbește fără să înțelegem /cercetăm – apare ca personaj central în alte religii.
În plus, sper că nimeni nu ”se mănâncă” între prieteni, fie aceia un cal, un câine sau o pisică.
Posibil să nu fi exprimat corect ideea: Dumnezeu nu este ”nebun”; noi, oamenii, suntem limitați.
Mulțumesc!
Așa este:
”Căci Eu sunt Domnul, Eu nu Mă schimb; de aceea, voi, copii ai lui Iacov, n-ați fost nimiciți.” (Mal.3:6)
P.S.
Boala Creutzfeldt-Jakob este transmisibilă și de la om la om.
(”However, most cases of Creutzfeldt-Jakob disease haven’t been linked to eating beef.”
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/creutzfeldt-jakob-disease/symptoms-causes/syc-20371226
Da, asta scrie în Overview. Citind însă un pic mai departe, avem în articol și următoarea frază (care explică acea nuanță de ”most”, adică nu ”all”): ”A small number of people have developed variant CJD from eating contaminated beef. Variant CJD is linked to eating beef from cattle infected with mad cow disease.” Există așadar posibilitatea ca și animalele kașer să fie periculoase pentru om și totuși ele nu încetează să fie kașer din acest motiv.
Sugestia dvs. (pe care o împărtășesc și alții) este că porcul este interzis pentru că este ”murdar și leneș”. Există însă multe exemple care contrazic această corespondență biunivocă. Spre exemplu, calul este un animal foarte curat, docil și harnic, și totuși este și el nekașer pentru că nu are copita despicată. Pisica este și ea foarte curată și totuși este nekașer. Câinele este un animal cu multe trăsături de caracter dezirabile (ex: fidelitate, inteligență) și totuși și el este nekașer. Și am putea continua… De aceea v-am propus să nu mai speculăm inutil asupra motivelor pentru care D-zeu a decis că porcul nu este kașer: tocmai pentru că motivele invocate nu sunt nici pe departe infailibile.
Ce vă pot spune însă este că există într-adevăr un motiv pentru care anumite animale sunt menționate explicit în Tora ca fiind nekașer. Porcul, spre exemplu, este singurul animal (mai precis, singura familia de animale, pentru că includem aici și speciile de porci sălbatici, precum și hipopotamul, care este de departe înrudit cu porcul) care posedă semnul exterior de kașrut (copita despicată) dar nu și pe cel interior (rumegarea hranei). Celelalte mamifere nekașer menționate în Leviticul 11 sunt în categoria opusă, având semnul interior de kașrut (sau părând că îl au), dar nu și semnul exterior.
Hmm …
Cum ați putea interpreta și acest supliment (de informație) peste recomandările ”culinare”?
”… și sa nu va atingeți de trupurile lor moarte. (Deut.14:8)
Cam surprinzător de asemănător cu:
”… „Sa nu mâncați din el și nici sa nu va
atingeți de el …” (Fac.3:3)
Nu?
Interesantă conexiune, dar nu cred că aceste două subiecte au legătură unul cu altul.
Versetele din Deuteronom amintesc interdicția de a atinge trupurile moarte ale anumitor animale, pentru că ele transmit impuritatea rituală (tuma). Acea impuritate nu are legătură cu kașrut-ul. Ca fapt divers, și acea impuritate este considerată un decret divin, pentru că logica nu funcționează nici aici perfect. Există animale nekașer (porc, cămilă etc) care transmit impuritate rituală prin contact atunci când sunt moarte. Există și un număr limitat de specii de târâtoare care transmit impuritatea rituală prin contact atunci când sunt moarte. Pe acestea să zicem că le putem înțelege. Dar și animalele kașer (oaie, vită, capră) transmit impuritate rituală prin contact când sunt moarte, dacă sunt neveila, adică dacă au murit în orice alt mod în afară de tăierea rituală. Iar la păsări impuritatea rituală nu se transmite prin contact, ci doar prin ingerarea unei cantități anume de carne din acea pasăre. Altfel spus, nici aici nu-i neapărat simplu și/sau logic. Desigur, putem căuta explicații (și au și fost căutate și oferite), dar acele explicații nu sunt perfecte și nu dau răspunsuri la toate.
Iar versetul din Geneza 3:3 nu are în mod cert nicio legătură cu puritatea/impuritatea rituală și nici cu kașrut-ul. el fiind doar o simplă interdicție dată de D-zeu (”să nu mâncați”) combinată cu o interdicție adăugată de om (”să nu vă atingeți de el”). Motivul acelei interdicții nu este legat de kașrut sau impuritate, ci este limitarea pe care D-zeu o pune asupra libertății omului de a face absolut orice dorește.
Mulțumesc pentru răspunsul detaliat.
Însă, referitor la interdicția de atingere există (cel puțin) încă un verset:
”Domnul a zis lui Moise: „Vorbește preoților, fiilor lui Aaron, și spune-le: „Un preot sa nu se atingă de un mort din poporul sau, ca sa nu se facă necurat; (Lev.21:1)
sau de apropiere (măcar):
În tot timpul cât s-a făgăduit Domnului prin jurământ, sa nu se apropie de un mort; (Num.6:6)
Nu există nicio legătură între atingerea de un trup mort (care generează tuma, impuritate rituală) și mâncatul și, respectiv, atingerea de Pomul Cunoașterii.
Poate că aveți dreptate sau poate că o separație (sau o legătură) exista, întrucât obișnuim să ne spălăm pe mâini (măcar) înainte de mânca.
”Își vor spăla mâinile și picioarele ca să nu moară. Aceasta va fi o lege necurmată …” (Exod.30:21)
Mai există oare și această lege (necurmată)?
Există mai multe ritualuri de spălare și purificare în iudaism. Unele sunt practicate și azi, altele nu deoarece au legătură directă cu ritualul Tabernacolului și Templului, care nu mai există azi. Spre exemplu, astăzi, evreii au obligația să-și spele mâinile dimineața la trezire, după folosirea toaletei, înainte de a mânca pâine, după ce vizitează un cimitir sau intră în contact cu un trup mort, înainte de rugăciune etc. Însă în antichitate existau ritualuri și pentru preoți (kohanim) care se spălau înainte de a face ritualul în Templu, categorie din care face parte și legea menționată în Exodul 30:21.
Mulțumesc!
Deci cel puțin o separare (de ceva posibil necurat prin atingere), prin spălare pe mâini (rituală), înainte de a mânca (pâine) dar și înainte de intrarea în templu, respectiv înainte de rugăciune, exista și mai există (necurmat).
Dar curcanul ? Tuca este curată ? Că pe internet tot am căutat și nu mai găsesc unde era că rața și gâsca nu sunt.
Curcanul este și el koșer și este mâncat în iudaism. Nu știu ce este tuca (țuca?), ca să vă pot răspunde.
Bună ziua! Mă interesează să știu dacă rața și gâsca sunt păsări curate după Vechiul Testament ? Dar pentru kabbalisti? Vă mulțumesc!
Bună ziua. Depinde la ce vă referiți când spuneți ”curate”. Termenii טהור ⟨tahor⟩ și טמא ⟨tamē⟩ care apar în Leviticul 11 pot avea două sensuri diferite, în funcție de context. În cadrul jertfelor, ele au conotație de „curat” și „necurat” ritual, dar în contextul legilor alimentare (kașrut) ele au legătură doar cu permisibilitatea la consum, netransmițând impuritate rituală.
Rața și gâsca sunt animale koșer, adică pot fi mâncate de către evrei, conform legii mozaice. Însă ele nu puteau fi aduse ca jertfă pe altar în perioada când Templul din Ierusalim funcționa. Singurele păsări care putea fi oferite ca jertfă erau porumbelul și turturica (Lev. 12:6).
Cei care sunt cu kabbala nu sunt tot mozaici? Nu toti mozaicii se ghideaza dupa invataturile kabbalei?
Nu și nu.