INTREBARE:
De ce evreii se casatoresc doar cu evrei?

RASPUNS:
Conform legii iudaice (halaha), o casatorie in care este implicat un evreu are valoare doar daca este oficiata “in legea lui Moshe si a lui Israel”, asa dupa cum declara insusi mirele, ca parte integranta din ceremonia nuptiala. In consecinta, o casatorie dintre un evreu si un neevreu nu are valoare halahica (conform legii mozaice), ea fiind nula de drept. Nici un rabin nu poate consfinti o astfel de casatorie, deoarece nici o autoritate rabinica nu are dreptul de a abroga o lege a Torei, care afirma in repetate randuri ca vointa divina este aceea ca evreii sa nu se casatoreasca cu membri ai altor popoare.

Spre exemplu, in pericopa Vaethanan, in Deuteronomul 7:1-7, evreilor li se interzice sa se casatoreasca sau sa isi casatoreasca fiicele cu descendenti ai popoarelor care traiau in Canaan (Israelul de astazi) in timpul lui Moshe si Ioshua (canaaniti, hititi, ghirgasiti, amoriti, periziti, hiviti, iebusiti): “Sa nu te casatoresti cu ei si sa nu iti dai fiica fiului lui si sa nu iei pe fata lui pentru fiul tau, pentru ca vei face astfel ca, copilul tau sa se indeparteze de Mine si sa slujeasca pe dumnezeii altora. Atunci, mania lui Dumnezeu se va aprinde impotriva ta si te va distruge repede.” [Deuteronomul 7:3-4]

Motivul pentru acest decret divin (daca mai este nevoie de un motiv, deoarece este un decret divin) este de altfel cuprins chiar in versetul biblic: posibilitatea ca evreul care intra intr-o “casatorie mixta” sa se indeparteze de Dumnezeu si sa isi urmeze sotul / sotia in credinta acestuia / acesteia. Ca unsiag laTora (“gard” in jurul legii Torei, un decret care previne incalcarea directa a unei legi a Torei prin interzicerea unei actiuni care ar putea conduce la aceasta incalcare), evreii nu au voie sa se casatoreasca cu nimeni in afara religiei mozaice, deoarece ar putea ca respectivul sa fie descendent al unuia dintre popoarele mentionate in Deuteronom.

Desigur, acesta nu este unicul motiv. Diverse alte probleme, legate de apartenenta copiilor rezultati din casatorii la credinta mozaica, pot aparea de asemenea. Astfel, un copil al unei mame evreice este evreu, insa un copil al unui tata evreu si a unei mame neevreice nu este evreu.

O alta problema care poateaparea este traditia: in multe familii evreiesti, chiar dintre cele mai laice, insasi ideea de a avea drept ginere / nora un o persoana de o alta religie este problematica, in special pentru parintii mai in varsta. In multe familii, altfel laice, nerespectand legea mozaica in multe din aspectele sale, traditia ca descendentii (copiii) sa se casatoreasca evreieste este foarte importanta si respectata. Nu este vorba de altceva decat de o “mostenire” transmisa prin multe generatii, aceea a apartenentei la poporul evreu si religia mozaica…

Desigur, subiectul este departe de a fi epuizat…

Nu există etichete pentru acest articol.
Share This