INTREBARE:
De ce la evrei cei decedati nu sunt imbracati?

RASPUNS:
Acest ritual este urmat pentru a indeplini dorinta divina exprimata in versetul 3:19 din Geneza („caci tarana esti si in tarana te vei intoarce”). Pentru a facilita contactul direct dintre trupul decedatului si pamant, inlesnind si grabind astfel procesul de descompunere, evreii isi inmormanteaza mortii fara sicriu si fara haine. Singurul acoperamant al trupului decedatului este o bucata de panza alba care se numeste in limba ebraica tahrih. Este o panza alba simpla, netesuta, care se foloseste pentru a ilustra ideea ca dupa moarte toti oamenii sunt egali, nemaiexistand spre exemplu deosebiri intre bogati si saraci. Obiceiul dateaza din perioada misnaitica (aprox. anul 100-200 e.a.), cand unul din marii intelepti ai Talmudului, un om deosebit de bogat, a interzis rudelor sale sa il inmormanteze in haine scumpe (pe atunci un obicei foarte raspandit) pentru a nu pune pe cei lipsiti de mijloace materiale in situatia jenanta de a nu isi putea ingropa mortii in aceeasi maniera foarte costisitoare. Decretul acestui rabin a ramas lege pentru toate generatiile urmatoare de evrei. Un alt rol al tahrih-ului este si acela de a feri trupul gol al decedatului de privirea celor prezenti la inmormantare, fapt care ar constitui o ofensa adusa acestuia.

In comunitatile evreiesti din Diaspora, trupul infasurat in tahrih este pus si intr-un sicriu din lemn nelustruit, avand scandurile de jos nelipite intre ele (pentru a favoriza contactul cu pamantul). Obiceiul a fost probabil imprumutat de la popoarele in mijlocul carora au trait evreii in comunitatile din Diaspora.

Pentru o analiza mai atenta a ritualurilor de inmormantare recomand si site-ul http://www.jen.ro (sectiunea Ciclul de viata iudaic), care contine informatii mai detaliate.

Share This
Sari la conținut