INTREBARE:
Despre care persoana vorbeste Isaia 53: “dispretuit, om al durerii, chinuit, care nu a deschis gura cand a fost dus la junghiere. El a fost strapuns pentru pacatele noastre cine este El caci mormintul lui a fost pus linga cei fara de lege. El si-a dat viata pentru pacat.” Va multumesc anticipat.

RASPUNS:
Din perspectiva iudaica, subiectul versetelor din Isaia nu este o persoana, ci insusi poporul evreu, Israel. El este mentionat folosind forma de singular (“el”) si nu cea de plural (“ei”) pentru a indica unitatea acestora si a simboliza legamantul colectiv facut de Dumnezeu cu poporul evreu si faptul ca fiecare individ din popor, prin simplul fapt de a fi parte din acesta, impartaseste aceeasi legatura cu Divinitatea. Versetele vorbesc despre suferinta indurata de evrei in decursul istoriei si de faptul ca Dumnezeu mentine inca legamantul cu poporul Sau.

De altfel, acest mod de a adresa poporul evreu nu este unic in Isaia. Sa va ofer doar doua alte exemple (din multele ce pot fi gasite in Biblie): Israel a vazut mana puternica pe care o indreptase Dumnezeu impotriva Egiptului. Si poporul s-a temut de Dumnezeu si a crezut in Dumnezeu si in servitorul sau Moshe.” (Exodul 14:31) Cu toate ca ultimele doua verbe sunt in ebraica la plural, primul (verbul “a vedea”) apare cu forma de singular, referindu-se la Israel ca popor (“va’iar”).

Poporul a crezut. Si cand au auzit ca Dumnezeu Si-a adus aminte de copiii lui Israel si ca le-a vazut suferinta, si-au plecat capetele si s-au aruncat cu fata la pamant.” (Exodul 4:31). De asemenea, verbul “a crede” folosit in ebraica este in forma de singular.

Nu există etichete pentru acest articol.
Share This