Versetul 1:27 din Geneza este primul de care ne vom ocupa:

ויברא אלקים את־האדם בצלמו בצלם אלקים ברא אתו זכר ונקבה ברא אתם – Dumnezeu a creat omul בצלמו, în imaginea lui Dumnezeu l-a creat; parte bărbătească și parte femeiască i-a creat. – Geneza 1:27

Ați observat desigur că în traducerea versetului am păstrat unul din cuvinte în limba ebraică. Este vorba de termenul בצלמו (”bețalmo”), a cărui traducere este ”în imaginea sa”.

Cornilescu (DC) o traduce aparent similar: ”după chipul Său”. La fel o traduce și BOR (Biserica Ortodoxă Română), la fel și NTR (Noua Traducere în Română). Singura traducere care face aparent notă discordantă este cea a lui Gala Galaction (GG), în care apare expresia ”după chipul său”.

Ați remarcat diferența? În primele trei traduceri menționate, cuvântul ”Său” este ortografiat cu majusculă, indicându-L pe Dumnezeu. Altfel spus: ”Dumnezeu a creat omul după chipul Său, adică al lui Dumnezeu. În ultima traducere menționată, a lui Gala Galaction, pare că ”Dumnezeu a creat omul după chipul său (cu minusculă!), adică al omului.

Așa ne-am gândi dacă am privi doar un singur verset… Însă în întreaga traducere a lui Galaction, pronumele posesive care fac referire la Dumnezeu nu sunt niciodată ortografiate cu majusculă. Spre exemplu, cu doar un verset înainte, în Geneza 1:26, această idee este evidentă: ”Și a zis Dumnezeu: «Să facem om după chipul nostru […]»”. Idem și în Geneza 6:3: ”Și a zis Domnul: «Nu va rămânea Duhul meu în oameni pururea […]»” În ambele cazuri, pronume posesive care se referă în mod evident la Dumnezeu (”nostru” sau ”meu”) sunt ortografiate cu minusculă, sugerând ideea că și în cazul versetului pe care îl analizăm acum avem de-a face cu aceeași situație: un pronume care se referă de fapt la Dumnezeu.

Toate traducerile ”clasice” sugerează așadar că versetul din Geneza 1:27 vorbește despre omul făcut ”după imaginea lui Dumnezeu. În cazul DC, BOR și NTR, acest fapt este indicat explicit, în cazul GG el este subînțeles. (Fac aici abstracție desigur de idea de ”chip” divin, desigur oarecum forțată în condițiile în care Dumnezeu nu are corp și deci, în mod evident, nici chip.)

Problema principală este însă că ideea că omul a fost creat în ”imaginea lui Dumnezeu” este menționată explicit în chiar următoarele cuvinte din versetul 27: ”în imaginea lui Dumnezeu l-a creat”. De ce ar mai fi atunci necesar ca Tora să ne spună, cu doar două cuvinte înainte, că omul a fost creat ”în imaginea Sa (adică a lui Dumnezeu)” ? Versetul pare redundant în aceste condiții (o idee fiind enunțată aparent de două ori în același verset), iar redundanțele dau adesea naștere în iudaism la interpretări și explicații noi…

În comentariul său asupra acestui verset, Rași face o observație interesantă:

În imaginea sa (cu ”s” mic) – adică în imaginea pe care Dumnezeu a ales-o pentru om, căci tot restul creației a fost realizată prin cuvântul divin, în timp ce omul a necesitat un act creator propriu-zis, fiind format efectiv de către Dumnezeu. – Rași, comentariu asupra Geneza 1:27

Altfel spus, Dumnezeu a creat o “formă” aparte pe care a folosit-o la crearea omului, aidoma unei ștanțe sau a unui mulaj utilizat în zilele noastre pentru a fabrica diverse obiecte. Incontestabil desigur, omul a fost într-adevăr creat și ”în imaginea lui Dumnezeu” (așa cum ne indică explicit cea de-a doua formulare din versetul 27)… Însă prima formulare se referă la forma fizică a omului, în timp ce a doua formulare la faptul că omul posedă, asemenea Creatorului, abilitatea de a gândi, de a raționa, de a crea și de a vorbi.

Interesantă distincție și nuanță, nu-i așa?

* * *

Versetul 2:2 este următoarea noastră oprire. Textul ebraic este următorul: ויכל אלקים ביום השביעי מלאכתו אשר עשה וישבת ביום השביעי מכל־מלאכתו אשר עשה

DC traduce: ”În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse.”

BOR traduce: ”Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrarea Sa, pe care a făcut-o; iar în ziua a șaptea S-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-a făcut.”

GG traduce: ”Și a sfârșit Dumnezeu în ziua a șaptea lucrarea sa pe care o făcuse și s-a odihnit în ziua a șaptea de toată lucrarea sa pe care o făcuse.”

NTR traduce: ”În ziua a şaptea, Dumnezeu Îşi terminase lucrarea pe care a făcut-o; El s-a odihnit în ziua a şaptea de toată lucrarea pe care a făcut-o.”

Probabil dacă am combina cumva toate aceste traduceri, am ajunge la una mai aproape de realitate…

În DC și GG, prima problemă este că Dumnezeu nu a sfârșit lucrarea în ziua a șaptea, ci în ziua a șasea. Ziua a șaptea a fost – conform tradiției – o zi lipsită de acte creatoare din partea lui Dumnezeu, ceea ce a și determinat mai târziu porunca de a respecta Șabatul זכר למעשה בראשית (”zeher le’maase bereșit”) – ”în amintirea Creației începuturilor”.

Această problemă pare a fi corectată în traducerile BOR și NTR, care ne oferă într-adevăr ideea că Dumnezeu Și-a încheiat activitatea creatoare în ziua a șasea, ”odihnindu-Se” în cea de-a șaptea zi.

Însă mai există și o altă problemă în aceste traduceri: cuvântul וישבת (”vaișbot”) care nu înseamnă propriu-zis ”S-a odihnit”. Dincolo de ideea – hilară, în ultimă instanță – că Dumnezeu ar avea nevoie de odihnă, cuvântul indică mai curând un act de abstinență decât de relaxare. Șabatul, al cărui nume provine de la acest termen, nu este o zi propriu-zis de odihnă, ci mai curând o zi de abținere de la acte creatoare. Nu odihna fizică este menționată aici, ci încetarea activității creatoare a Creatorului asupra lumii pe care a creat-o. Aidoma lui Dumnezeu, la fel și oamenii respectă o zi pe săptămână, ziua a șaptea, în care nu ”se odihnesc” (cu sensul de a dormi toată ziua sau a sta așezați fără a face nimic), ci se abțin de la o serie de activități care sunt intrinsec legate de controlul asupra naturii și lumii: agricultură, folosirea focului, prelucrarea lemnului sau metalului, acțiuni precum a tăia, a coase, a lipi, a tria, a vâna animale, a găti etc. Șabatul nu este o zi de letargie, ci dimpotrivă, o zi plină de spiritualitate și activitate, o zi specială, în care înlocuim activitatea creatoare tipică a omului cu o activitate de contemplare a Creației, de reconectare cu ea și cu Sursa ei, Dumnezeu. Cuvântul וישבת are așadar o conotație mult mai complexă și mai nuanțată, nesurprinsă în nici una din traducerile ”clasice”.

* * *

Iar în final, un singur verset mai târziu, în Geneza 2:3, acolo unde traducerile clasice mențin ideea de ”lucrare (sau muncă) pe care a făcut-o Dumnezeu”, verbul ebraic לעשות (”laasot”) complică din nou lucrurile. În ebraică, verbul este la infinitiv, nicidecum la participiu, imperfect sau mai mult ca perfectul, această formă de infinitiv sugerând o idee cu adevărat revoluționară. Conform comentariilor lui Ibn Ezra și Radak, acest verb la infinitiv sugerează ideea că anumite aspecte ale Creației (ex: plantele, animalele și omul) îi devin ”parteneri” lui Dumnezeu în continuarea actului creator, prin însăși capacitatea lor de a se reproduce.

Iată însă și o traducere completă mai adecvată a versetelor 2:2 și 2:3, pentru a vă convinge și voi înșivă de nuanțele originalui ebraic (sublinierile îmi aparțin):  

Dumnezeu a sfârşit [până] în ziua a şaptea munca Sa pe care o făcuse şi S-a abținut în ziua a şaptea de la toată munca Sa pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, căci în ea S-a abținut de la toată munca Sa pe care a creat-o Dumnezeu spre a fi făcută. – Geneza 2:2-3

Și iată și cele trei idei importante aici, fiecare corespunzând unei porțiuni subliniate:

  1. Activitatea creatoare divină nu s-a încheiat în ziua a șaptea, ci în ziua a șasea; (2:2)
  2. Dumnezeu nu S-a ”odihnit” ci S-a abținut de la a mai crea; (2:2)
  3. Creația lui Dumnezeu a fost realizată cu abilitatea de a se perpetua, continuând astfel ”munca” divină; (2:3)

* * *

Desigur, pericopa Bereșit conține și multe alte nuanțe interesante, adesea eronat sau doar parțial surprinse în traducerile ”clasice”. Însă ne vom opri aici pentru acest comentariu, urmând a reveni săptămâna viitoare – cu ajutorul lui Dumnezeu – cu idei și concepte din pericopa Noah.

Șabat Șalom!

Share This
Sari la conținut