În Exodul 12:44 ni se poruncește ca nici un străin să nu mănânce din Paștele Domnului. Dacă vine un neevreu la Seder, îl așezam la masă, ori ba?
Da, îl așezăm la masă!
Porunca la care va referiți apare în Exodul 12:43-45: “Aceasta este porunca referitoare la sacrificiul de Pesah: nici un ben nehar să nu mănânce din el. Orice sclav care a fost cumpărat cu bani, să îl circumcizi și apoi poate să mănânce. Un străin sau un lucrător angajat să nu mănânce din el.”
Conform elucidării lui Rași, termenul ben nehar se referă la două categorii de persoane:
- un evreu care încalcă în mod voit precepte fundamentale ale iudaismului (ex: venerează idoli, încalcă Șabatul sau neagă validitatea poruncilor Torei
- un neevreu
Aceste două categorii de persoane nu aveau voie să mănânce din jertfa de Pesah.
Însă porunca Torei din Exodul 12:43-45 nu se referă la Seder, masa tradițională de Pesah. Ea se referă strict la consumarea sacrificiului de Pesah (Korban Pesah), acel miel (sau ied) care era sacrificat pe data de 14 Nisan. Odată cu Distrugerea Templului din Ierusalim, toate ritualurile sacrificiale au fost suspendate, inclusiv acela de Korban Pesah.
Sederul de Pesah pe care îl celebrăm astăzi este doar o amintire a ritualurilor de Pesah care se desfășurau în Templu. El constituie totodată o ocazie de a îndeplini alte porunci referitoare la sărbătoarea de Pesah, cum ar fi cea de a povesti copiilor despre miracolele pe care Dumnezeu le-a făcut pentru poporul evreu în timpul exodului din Egipt. Pe platoul de Seder avem astazi zroa (bucățica de carne friptă) care ne aduce aminte de Korban Pesah și care nu se consumă deloc în cadrul ritualului.
In deutronom 16 cu 5ni se spune ca Nu vei putea sa jertfesti pastile in vreunul din locurile pe care ti le da Domnul Dumnezeul tau ca locuinta… Ce vrea sa zica ? Ce explicatie imi puteti da
Respectiva interdicție se referă la locul de sacrificare a jertfei de Pesah. Ca și toate celelalte ofrande pe care le menționează Tora, jertfa (mielul) de Pesah putea fi oferită doar în Tabernacol și, mai apoi, în Templul din Ierusalim, fiind interzisă practicarea acelui ritual în orice alt loc. Acesta este unul din motivele pentru care, în perioada Templului, evreii făceau pelerinaj pe jos la Templul din Ierusalim cu ocazia celor trei sărbători majore: Pesah, Șavuot și Sucot, care au căpătat astfel numele de Șaloș Regalim (”Cele trei sărbători de pelerinaj”) de la cuvântul רגל (”reghel”) însemnând ”picior”.
Multumesc pentru raspuns