In Exodul 12:44 ni se porunceste ca nici un strain sa nu manance din Pastele Domnului. Daca vine un neevreu la Seder, il asezam la masa, ori ba?
Da, il asezam la masa! Porunca la care va referiti este continuta in versetele urmatoare: “Aceasta este porunca referitoare la sacrificiul de Pesah: nici un ben nehar sa nu manance din el. Orice sclav care a fost cumparat cu bani, sa il circumcizi, apoi poate sa manance. Un strain sau un lucrator angajat sa nu manance din el.” (Exodul 12:43-45)
Conform elucidarii lui Rashi, termenul ben nehar se refera la doua categorii de persoane: un mumar (evreu care venereaza idoli, incalca Shabatul sau neaga validitatea poruncilor Torei) si un ne-evreu. Insa porunca Torei nu se refera la masa de Seder! Ea se refera la sacrificiul de Pesah (Korban Pesah), acel miel care era sacrificat pe data de 14 Nisan. Odata cu Distrugerea Templului din Ierusalim, toate ritualurile sacrificiale au fost suspendate, inclusiv acela de Korban Pesah.
Sederul de Pesah pe care il celebram astazi in prima seara de Pesah in Israel si in primele doua in Diaspora este doar o amintire a ritualurilor de Pesah care se desfasurau in Templu. Pe platoul de Seder, avem astazi zroa (bucatica de carne fripta) care ne aduce aminte de Korban Pesah si care nu se consuma deloc in cadrul ritualului.
Articole ”înrudite”:
Ce înseamna “mața”, “hameț” și ierburi amare? Interdictia kosher de a nu manca lapte si carne la aceeasi masa, la ce fel de carne se refera mai exact? Este carnea pusa pe diferite categorii, sa zicem pasari si mamifere, astfel incat sa se poata de exemplu consuma friptura de pui si iaurt impreuna? Este alcoolul permis in religia iudaica? Dar carnea de porc? La ce se refera ”ziua de Șabat mare” din Exodul 12:16?
In deutronom 16 cu 5ni se spune ca Nu vei putea sa jertfesti pastile in vreunul din locurile pe care ti le da Domnul Dumnezeul tau ca locuinta… Ce vrea sa zica ? Ce explicatie imi puteti da
Respectiva interdicție se referă la locul de sacrificare a jertfei de Pesah. Ca și toate celelalte ofrande pe care le menționează Tora, jertfa (mielul) de Pesah putea fi oferită doar în Tabernacol și, mai apoi, în Templul din Ierusalim, fiind interzisă practicarea acelui ritual în orice alt loc. Acesta este unul din motivele pentru care, în perioada Templului, evreii făceau pelerinaj pe jos la Templul din Ierusalim cu ocazia celor trei sărbători majore: Pesah, Șavuot și Sucot, care au căpătat astfel numele de Șaloș Regalim (”Cele trei sărbători de pelerinaj”) de la cuvântul רגל (”reghel”) însemnând ”picior”.
Multumesc pentru raspuns