Iudaismul accepta reincarnarea?

Reincarnarea (in ebraica gilgul neshamot) este un subiect adesea abordat in mistica iudaica clasica. Una din lucrarile de baza ale Kabalei, Zoharul, mentioneaza faptul ca fiecare suflet are o misiune de indeplinit in aceasta lume si ca „atata timp cat un suflet nu reuseste sa isi indeplineasca misiunea, Dumnezeu il ia la Sine si il replanteaza in aceasta lume, iarasi si iarasi” (Zohar I:186b).

In anumite viziuni si lucrari, reincarnarea este chiar utilizata pentru a explica notiunile de bine si rau, asa cum apar ele adesea, in situatii in care lucruri rele se abat asupra celor buni si viceversa. Astfel, conform acestei idei, mentionate in special in lucrarea Bahir, atribuita lui Nehunia ben Hakana (sec. 1 e.a.), oamenii buni sufera pentru ca au fost rai intr-o viata anterioara.

Multi alti comentatori, printre care Ramban, Recanti sau Rabeinu Bachia, se multumesc doar sa mentioneze conceptul, fara a intra in foarte mare lux de amanunte. La polul opus, unul dintre promotorii acestui concept a fost celebrul rabin kabalist Ari, autor al lucrarii Shemone Shearim (Cele opt porti), in care conceptul de reincarnare joaca un rol insemnat.

Desigur, subiectul este departe de a fi epuizat…

Share This
Sari la conținut