Odată cu pericopa din această săptămână, pășim în cea de-a patra carte a Torei, Cartea Bamidbar (Numeri). Având în vedere că subiectul principal al pericopei noastre este numărătoarea copiilor lui Israel, ne-am aștepta ca erorile de traducere și interpretare să nu fie nici prea numeroase, nici prea grave. În fond, matematica este o știință exactă și ea se regăsește identic în toate limbile, nu-i așa?

Și totuși, chiar și în această pericopă, întâlnim câteva probleme și nuanțe care fac traducerile clasice să se abată de la originalul ebraic. Probleme și nuanțe minore, ce-i drept, însă ele există și merită a fi deslușite.

În versetul 1:14, numele reprezentantului tribului Gad care urma să facă numărătoarea alături de Moșe este Eliasaf fiul lui Deuel. În versetul 2:14, aceeași persoană este amintită ca Eliasaf fiul lui Reuel. În comentariul său asupra acestui al doilea verset, Ramban (Nahmanide) explică faptul că ambele nume reflectă esența persoanei, respectiv dorința și abilitatea lui Deuel / Reuel de a se apropia de cunoașterea lui Dumnezeu. În ebraică, Deuel provine de la termenii דעת אל (”daat El”) — ”cunoașterea lui Dumnezeu”, în timp ce Reuel provine de la termenii רעיון אל (”raaion El”) — ”gândurile (sau voința) lui Dumnezeu”.

Dintre traduceri, doar varianta NTR face această mențiune interesantă. Celelalte variante se mulțumesc doar să redea numele așa cum apar ele, diferit în cele două versete. Iar varianta BOR oferă chiar numele Raguel (?), care sincer chiar nu știu de unde ar putea proveni…

* * *

Versetul 1:48 prilejuiește o nouă surpriză, de această dată o problemă gramaticală, prezentă doar în versiunea NTR (celelalte redând corect sensul ebraic). Traducerea propusă de NTR este ”Domnul îi zisese lui Moise”, o formulare la mai mult ca perfectul care nu are niciun suport în original. Textul biblic folosește de altfel aceeași formulă clasică וידבר ה’ אל משה לאמר (”vaidaber Hașem el Moșe lemor”) prezentă în multe alte locuri în Tora și care se traduce prin: ”Domnul i-a vorbit lui Moșe, spunând”, așadar un perfect compus urmat de un gerunziu.

* * *

O eroare ceva mai semnificativă își face apariția în capitolul 3, în versetul 3:4, acolo unde ni se spune că doi dintre fiii lui Aaron, Elazar și Itamar au slujit על פני אהרן אביהם (”al pnei Aaron avihem”). Traducerile clasice oferă o interpretare ad literram, dar în esență eronată: ”în fața tatălui lor Aaron” (DC), ”cu tatăl lor Aaron” (BOR), ”sub privegherea tatălui lor Aaron” (GG) sau ”în prezența tatălui lor Aaron” (NTR). Niciuna din aceste traduceri nu este conformă cu interpretările iudaice, cei doi neîndeplinind serviciul divin nici sub supravegherea tatălui lor și nici sub privirea atentă a acestuia.

În comentariul său, Rași citează Midrașul (Bereșit Raba 11:28) și explică expresia ca denotând ”în timpul vieții tatălui lor Aaron”. De altfel, sintagma este identică cu cea folosită în Geneza 11:28, acolo unde ni se spune că ”Haran a murit în timpul vieții tatălui său Terah”.

* * *

Și o ultimă oprire pentru acest articol, asupra chiar ultimului verset al pericopei, Numeri 4:20. În el, Dumnezeu dă poruncă lui Moșe și lui Aaron să îi instruiască pe cei din clanul lui Kohat, care fuseseră însărcinați cu transportarea Tabernacolului, să nu privească în interiorul Sanctuarului sau la obiectele sfinte decât după ce ele fuseseră acoperite cu acoperitoarele speciale care fuseseră confecționate pentru acest scop. Toate traducerile clasice redau însă acest verset astfel: ”să nu intre și să nu privească măcar o clipă (sau să nu arunce vreo privire) la lucrurile sfinte”.

Traducerea nu este neapărat incorectă, însă cu siguranță este incompletă. Clanul Kohat avea voie să privească obiectele sfinte, deoarece în mod evident ei nu le-ar fi putut transporta cu ochii închiși. Interdicția era doar aceea de a privi la respectivele obiecte descoperite, kohenii (preoții) fiind aceia care intrau în prealabil în Sanctuar și acopereau respectivele obiecte înainte de a le preda clanului Kohat pentru transport.

Șabat Șalom!

Share This