Purim, sărbătoarea izbăvirii miraculoase a evreilor din Imperiul Persan, este o ocazie de veselie și celebrare. Sărbătoare rabinică prin excelență, instituită de către însăși împărăteasa Ester și unchiul ei Mordehai, eroii principali ai poveștii, Purimul este celebrat în întreaga lume pe data de 14 Adar. O zi suplimentară, 15 Adar, numită Șușan Purim, este celebrată în orașele care aveau zid de apărare în vremea intrării evreilor în Țara Canaanului (Israel) în zilele lui Ioșua.
Modul de celebrare, tradițiile și poruncile specifice acestei zile au fost instituite de către rabini pe baza detaliilor menționate chiar în paginile Cărții Esterei (Meghilat Ester):
- Taanit Ester – post ținut de la răsărit până la apus în ajunul sărbătorii (dacă Purim cade de Șabat, postul se devansează pentru joi), în amintirea postului ținut de Ester și de întregul popor evreu în semn de căință și rugăciune (Ester 4:15-16)
- Kriat Meghila – citirea poveștii de Purim dintr-un sul scris pe piele de animal. Meghila este citită de două ori, în seara și în ziua de Purim, pentru a readuce în conștiința națională detaliile sărbătorii și miracolul eliberării lor de la o soartă cumplită (Ester 9:20)
- Seudat Purim – masa festivă obligatorie (seudat mițva) din ziua sărbătorii (Ester 9:22)
- Mișloah Manot – porunca de a trimite daruri de mâncare la prieteni – cel puțin două alimente consumabile imediat, trimise la cel puțin doi prieteni (Ester 9:22)
- Matanot Laevionim – daruri pentru săraci (Ester 9:22)
În sprijinul celor care doresc ca Purimul din acest an să fie un strop mai bogat în semnificații și învățătură, vă ofer mai jos o listă de scurte întrebări și răspunsuri (Q&A) de tip Trivia, legate de această sărbătoare, de ritualurile și tradițiile ei, de legătura cu alte surse biblice și rabinice și de interpretările pe care tradiția iudaică le-a conferit diverselor detalii ale sărbătorii. Materialele și informațiile care urmează nu îmi aparțin, ele fiind compilate din diverse surse (unele anonime, așa că nu le pot credita), meritul meu fiind doar acela de traducător.
Vă doresc un Purim cu bucurie, un Purim cu adevărat minunat, și fie ca Dumnezeu să ne aducă tuturor izbăvire de toți dușmanii noștri, miracole moderne ale eliberării și mântuirii, și multă pace în Israel și în întreaga lume.
Purim Sameah!
* * *
Q: În ce an a avut loc Purimul?
A: Conform tradiției, împăratul Ahașveroș a venit la putere în anul iudaic 3392, iar Haman a fost spânzurat în 3404 (cf. Yalkut Meam Loez).
Q: De ce nu apare numele lui Dumnezeu în paginile Meghilat Ester?
A: Absența numelui divin este o aluzie la ascunderea Prezenței Divine (ebr: הסתר פנים ⟨hester panim⟩) din lume, un concept relevant și astăzi, în contextul exilului milenar al poporului evreu. Dumnezeu este însă doar ascuns, niciodată absent și orchestrează toate detaliile poveștii. Aluzii la numele lui Dumnezeu sunt:
- cuvântul המקום (hamakom) – lit: ”locul” din Ester 4:14, cu referire la numele divin Hamakom.
- apelativul המלך (hameleh) – ”regele” sau ”împăratul”. În Ester 6:1, fraza de debut ”în noaptea aceea a fost tulburat somnul împăratului” este chiar citită tradițional cu melodia specifică zilelor de Roș Hașana și Iom Kipur, când Dumnezeu este reîncoronat ca Rege al întregii lumi.
- Expresia יבוא המלך וחמן היום (iavo hameleh ve’Haman haiom) – ”să vină împăratul și Haman astăzi” din Ester 5:4, care formează un acrostih al Tetragramei, numele sfânt al lui Dumnezeu.
Q: Câte războaie și bătălii între Israel și Amalek (strămoșul lui Haman) sunt menționate în Biblia Ebraică (Tanah)?
A: Cel puțin 11 bătălii:
- 3 bătălii în Tora, consemnate în mai multe episoade (Ex. 17:8, Deut. 25:17, Num. 14:45, Num. 21:1 și 33:40);
- 6 bătălii în Profeți: Jud. 3:13, 6:3, 6:33, Samuel I 14:48, 15:3, 30:1;
- 2 bătălii în Scrieri: Cronici I 4:43 și Cartea Esterei.
Q: Unde în Tanah, în afară de Meghilat Ester, apare Ahașveroș?
A: Conform interpretărilor rabinice (Midraș Ester Raba 1:3), în Ezra 4:7, unde el este amintit sub numele de Artahșaste.
Q: De ce Ahașveroș nu și-a forțat supușii să bea la începutul poveștii?
A: Cartea Esterei 1:8 consemnează că la ospățul lui Ahașveroș din debutul poveștii ”băutul era după datină, fără silire, căci astfel stabilise împăratul asupra fiecărui mai-mare al casei lui, ca să facă după voia fiecărui om în parte”. Midrașul explică faptul că unul din motivele lui Ahașveroș a fost acela că își dorea ca evreii să ajungă să păcătuiască singuri, fără a putea mai apoi să se apere spunând ”împăratul ne-a obligat să bem și să ne îmbătăm”.
Q: Știați că valoarea numerică a cuvintelor המן (Haman) și המלך (hameleh – ”împăratul”) este aceeași (95)?
A: Această particularitate este explicată ca făcând aluzie la faptul că atât Haman cât și Ahașveroș aveau o atitudine similară negativă față de evrei.
Q: De ce Ester nu și-a divulgat inițial obârșia?
A: Răspunsul simplu este că Mordehai i-a interzis să facă acest lucru (Ester 2:20). Posibile alte interpretări: (a) pentru a-și păstra ”asul în mânecă” pentru momentul în care avea să intervină la împărat pentru salvarea evreilor; (b) pentru a nu-l umili pe Ahașveroș cu faptul că și ea era de viță nobilă, fiind o urmașă a regelui Șaul (cf. Targum Șeni 2:5).
Q: De unde provine numele de Purim?
A: De la cuvântul פור (pur) care înseamnă ”zar” (Ester 9:26). Cu toate acestea, în Ester 3:7, un alt termen este folosit: ”s-a aruncat pur, adică sorț (גורל), înaintea lui Haman”. Rabinii explică faptul că termenul גורל (goral) reprezintă o loterie folosită pentru un scop nobil (a se vedea și Leviticul 16:8 unde termenul este folosit pentru loteria țapilor din ritualul de Iom Kipur). Prin contrast, פור (pur) este o loterie folosită în scop nefast. Deși Haman a încercat să folosească sorții în scop negativ, roata s-a învârtit (venaafohu) și deznodământul poveștii a fost unui pozitiv. Alternativ, פור (pur) este un nume specific, iar גורל (goral) un nume generic pentru sorți, zaruri și loterii.
Q: Textul meghilei conține unii termeni foarte stranii, unii provenind din limba persană. Există explicații pentru aceștia?
A: Da, există. Iată câteva:
- פרתמים (partemim) din Ester 1:3 – guvernanți ai ținuturilor, denumirea funcției lor provenind posibil de la numele râului Eufrat (ebr: פרת (Perat) – v. Geneza 2:14).
- פתשגן (patșeghen) din Ester 3:14 – fie copia scrisorilor trimise de către împărat, fie o modalitate aparte de a le scrie (Rași, Ibn Ezra).
- אחשתרנים (ahașteranim) din Ester 8:10 – adesea tradus prin ”armăsari”, însă este posibil ca termenul să desemneze o specie de cămilă. Rabinul Iacov Emden vorbește chiar despre o cămilă cu două cocoașe și 8 picioare (!), care alerga foarte rapid. O altă explicație este că aceste animale erau o specie aparte de catâri.
Q: Ce alte decrete a emis Haman împotriva evreilor?
A: În afară de decretul de a-i ucide și a le prăda averea, amintit explicit în paginile meghilei (Ester 3:13), Talmudul (Meghila 16b) ne spune că Haman a interzis evreilor și studiul Torei, respectarea Șabatului și sărbătorilor, circumcizia și purtatul de tefilin (filacterii). Interpretarea este derivată de Talmud din versetul care amintește de izbăvirea evreilor și anularea decretului lui Haman, care afirmă că ”iudeii aveau parte de lumină și de bucurie și de veselie și de cinste” (Ester 8:16). Fiecare dintre cuvintele amintite în acel verset este asociat cu una din aceste porunci divine: lumina cu studiul Torei, bucuria cu respectarea sărbătorilor, veselia cu circumcizia și cinstea cu portul de tefilin.
Q: De ce i-a spus Mordehai lui Ester să nu ”persiste în a tăcea la vremea aceasta” (Ester 4:14)?
A: Sintagma בעת הזאת (baet hazot) – ”la vremea aceasta” este o aluzie la luna Nisan, lună izbăvirii și eliberării, în care a fost emis decretul împotriva evreilor (Ester 3:7).
Q: De ce a cerut Ester ca evreii să se unească și să postească pentru ea înainte de a intra la împărat?
A: Un eseu complet pe această temă poate fi găsit aici. O explicație suplimentară este aceea că un om care se roagă pentru altcineva, dar care are și el nevoie de același lucru, va primi un răspuns pozitiv pentru rugăciunea lui, chiar înainte ca Dumnezeu să dea curs rugăciunii pentru acea cealaltă persoană (Talmud, Bava Kama 82a). Ester a cerut așadar ca evreii să se roage pentru ea, pentru ca să beneficieze de un răspuns pozitiv către izbăvire (cf. Maharal).
Q: De ce a instituit Ester un post de 3 zile?
A: Zoharul explică faptul că trei trăsături de caracter îl fac pe om să ”dispară” din această lume: gelozie (קנאה – kina), poftă (תאוה – taava) și dorința de a fi onorat (כבוד – kavod). Cele trei zile sunt o încercare de a corecta aceste trei trăsături negative, pentru a obține iertarea divină și anularea decretului de exterminare (Pri Țadik).
Q: De ce a insistat Ester ca Haman să participe la ospățul pe care i-l pregătise lui Ahașveroș?
A: Talmudul (Meghila 15b) și rabinii oferă numeroase motive, printre care: (a) pentru a stârni gelozia lui Ahașveroș și a-l face să creadă că Haman uneltește cu ea împotriva lui; (b) pentru a-i face pe evrei să se teamă că intervenția ei va eșua și să se roage cu și mai multă ardoare pentru salvare; (c) pentru a provoca gelozia celorlalți demnitari împotriva lui Haman; (d) pentru a-i întinde o cursă lui Haman, în speranța că va face un lucru nesăbuit la petrecere și va provoca astfel mânia împăratului (ceea ce s-a și întâmplat – v. Ester 7:8). (e) pentru ca Ahașveroș să nu bănuiască nimic înainte de momentul oportun.
Q: De ce a cerut Ester un al doilea ospăț? De ce nu și-a formulat cererea la primul?
A: Pentru că a așteptat un semn divin că rugăciunile și postul ei fuseseră bine primite de către Dumnezeu. Acel semn s-a manifestat sub forma onorării lui Mordehai de către Haman (Ester 6:6-11).
Q: Câte ospățuri sunt pomenite în Meghilat Ester?
A: Cel puțin cinci: (1) ospățul dat de Ahașveroș pentru tot imperiul (Ester 1:3); (2) ospățul dat de Ahașveroș în capitala Șușan (Ester 1:5); (3) ospățul dat de Vaști pentru femei (Ester 1:9); (4) primul ospăț dat de Ester pentru Ahașveroș (Ester 5:4); (5) al doilea ospăț dat de Ester pentru Ahașveroș (Ester 7:1). Unii consideră că Ahașveroș a făcut un al șaselea ospăț separat, în ziua în care Vaști a fost încoronată, iar meghila amintește și de alte ocazii în care Ahașveroș și Haman au stat să mănânce și să bea împreună (Ester 3:15).
Q: Câți oameni sunt pomeniți că au fost spânzurați în Meghilat Ester?
A: În total 13: Haman, cei zece fii ai săi, Bigtan și Tereș.
Q: Care sunt orașele în care se celebrează astăzi Șușan Purim?
A: Conform tradiției consemnate și în meghila, în Șușan și orașele fortificate evreii celebrează o zi suplimentară de Purim (Ester 9:16-17). Conform tradiției, aceste localități sunt orașele care aveau ziduri de apărare în vremea lui Ioșua ben Nun, când evreii au luat în stăpânire Țara Canaanului, care le fusese promisă de către Dumnezeu. Câteva exemple: Hevron, Lod, Șehem (Sihem), Tveria (Tiberias), Beer Șeva, Ierusalim, Așdod, Ako, Iafo, Haifa, Damasc, Baghdad etc.
Q: De ce purtăm costume de Purim?
A: Numeroase explicații sunt oferite, printre care: (a) în amintirea faptului că Dumnezeu Însuși este ”ascuns” în paginile meghilei, numele Lui nefiind prezent explicit; (b) pentru a comemora faptul că Ester și-a ascuns identitatea în debutul poveștii; (c) pentru a nu îi umili pe cei săraci, cărora le dăm daruri de Purim; (d) în amintirea veșmintelor regale pe care le-a purtat Ahașveroș când a ieșit de la împărat (Ester 8:15); (b) pentru a comemora faptul că în vremea lui Ester și Mordehai, la finalul poveștii, mulți oameni se ”iudaizau” (Ester 8:17), adică se deghizau în evrei ca să pară că susțin cauza acestora și să scape de pedeapsă.
Shalom!
Sa ma iertati ca inraznesc sa imi spun si eu parerile mele.
Dumnezeu este acel sprijin de care nici nu ne putem imagina noi. Daca am fi fara acest sprijin cu greu am mai putea trai pe acest pamant. Am fi la limita existentei. Noi singuri nu avem puterea de a ne tine pe picioare, de a fi fericiti , buni , sanatosi.
Asa ca santeti voi alesi , poporul evreu ,ca sa tina aceasta cunostinta fie, aprinsa in lume , tot timpul! Daca aceasta cunostinta s-ar uita
sau pierde ar fi foarte greu pentru toti oamenii de pe pamant ! Prin voi noi toti stim ca exista un Dumnezeu bun si salvator , un sprijin si iubitor! Si sper ca toate popoarele sa isi vina in fire cat mai repede posibil, sa accepte adevarul ,sa nu mai umble in minciuna ci in iubire si cu gandul ca Cel de sus este maximul de iubire, maximul de bunatate, de pace , bucurie , adevar, cunostinta , putere! sa incercam sa facem acestea chiar daca nu reusim intodeaunea acestea in intregime. Sa ne bucuram la gandul ca exista cineva care poate face cea ce noi nu putem, care complecteza cea ce noi nu putem .
Multa sanatate si o viata linistita!
Va multumes pentru timpul dumneavoastra daruit , la scrierea de multe cuvinte de suflet!
Cursul Ebraica pe litere al d-nei Anda Reuben merge foarte bine. Cursul este bine structurat și îl recomand cu căldură tuturor celor care vor să învețe să citească și să scrie în limba ebraică.