IN LOC DE INTRODUCERE
Deoarece saptamana aceasta a fost Simhat Tora, Shabatul care urmeaza nu poate fi altceva decat Shabat Bereshit, Shabatul in care se citeste prima pericopa a Torei, din Cartea Genezei. Debutand un nou ciclu de comentarii, m-am gandit mult ce variatie sa fac pentru a aduce un „suflu nou” fata de anii precedenti, si am ajuns intr-un final la o concluzie… In urma cu doar cateva luni, pe 17 iulie 2005, lumea intreaga a comemorat 900 de ani de la moartea lui Rashi (Rabi Shlomo ben Itzhak, 1040-1105), cel mai mare comentator al Torei si unul din cei mai importanti comentatori evrei ai tuturor timpurilor.
Despre Rashi, o alta mare personalitate iudaica si anume Maharshal, scria: „In anul 800 al celui de-al cincilea mileniu (1040 e.a.), gloria lui Israel a ajuns in exil, odata cu moartea lui Rabeinu Gershom Meor Hagola (Lumina Diasporei). Cu aceasta, explicatia pe care au furnizat-o inteleptii asupra versetului „Soarele rasare si soarele apune” (Eclesiastul 1:5) s-a indeplinit. Si tot odata cu aceasta, soarele lui Rashi a rasarit.”
Si iata doar cateva cuvinte despre viata si opera lui Rashi. Rashi s-a nascut in Franta, a studiat la Mainz in Germania, apoi in yeshiva de la Worms, unde a si creat mare parte din opera sa. Si-a castigat o existenta foarte modesta ca negutator de vinuri si a muncit din greu pentru a-si intretine familia. Dupa studii, s-a reintors in Franta, unde a fondat la randul sau o yeshiva (scoala rabinica) si unde a luat pe trei dintre studenti drept soti pentru cele trei fiice ale sale. S-a stins din viata la 29 Tamuz 4865 (17 iulie 1105), lasand in urma o opera absolut uluitoare si o mostenire nepieritoare.
Pe langa minore adaugiri la Sidur (cartea de rugaciune), Rashi a comentat asupra cartilor Tanakh-ului si asupra a 30 din tratatele Talmudului. Opera sa este atat de mareata incat el a fost supranumit de catre multi „Comentatorul”. Scrierile lui Rashi au devenit atat de populare si cunoscute in lumea iudaica, incat comentariul sau asupra Torei este lucrarea cu cele mai multe supra-comentarii din istoria lumii, mai multe chiar decat Tora insasi. O alta contributie marcanta la cultura universala o reprezinta si abundenta in comentariile sale a cuvintelor in limba franceza medievala, ceea ce a transformat opera sa intr-o sursa inestimabila pentru lingvisti.
Doar cateva vorbe doar despre stilul de a comenta al lui Rashi: Rashi este un parshan (comentator) prin excelenta. Atunci cand face o remarca, Rashi comenteaza aproape intotdeauna asupra versetului in cauza, limitandu-se la a incerca sa il explice sau sa scoata in evidenta o formulare problematica sau o „anomalie” a textului. Atat de fidel este Rashi acestei abordari, incat multi comentatori dupa el au formulat si apoi au incercat sa raspunda la intrebarea: „Ce il deranjeaza pe Rashi?” Practic, Rashi nu „vorbeste” decat daca versetul in cauza are „o problema” sau daca nu poate fi inteles fara explicatii suplimentare.
In incheiere, doar doua idei despre ce imi propun cu acest ciclu de comentarii:
- sa va familiarizez cu stilul de a comenta al lui Rashi si cu modul lui unic de abordare a versetelor Torei
- sa va obisnuiesc ca de fiecare data cand cititi un verset al Torei sa va puneti intrebarile urmatoare: (1) „Poate acest verset sa fie inteles fara explicatii sau informatii suplimentare?” si (2) Daca Rashi comenteaza asupra versetului, „Ce il deranjeaza pe Rashi? De ce a simtit nevoia sa comenteze? Ce este problematic in limbajul, in formularea, in structura sau in pozitionarea versetului in cadrul Torei?”.
Asadar, sa incepem…
Bereshit bara Elokim et hashamaim ve’et haaretz…
La inceput, Dumnezeu a creat cerurile si pamantul. (Geneza 1:1)
COMENTARIUL LUI RASHI
„La inceput” – Rabi Itzhak a spus: Dumnezeu nu ar fi trebuit sa inceapa Tora decat de la [versetul] „aceasta luna sa fie pentru voi [inceputul lunilor]” (Exodul 12:2), pentru ca aceasta este prima porunca care a fost data lui Israel.
[Si atunci,] care este motivul pentru care Dumnezeu a inceput cu Cartea Genezei? Pentru ca dorit sa transmita mesajul cuprins in versetul „Puterea faptelor Sale a adus-o la cunostinta lui Israel, pentru a le darui mostenirea popoarelor” (Psalmi 111:6) Pentru ca daca popoarele lumii vor spune lui Israel: „Sunteti niste banditi, pentru ca ati cucerit tara celor sapte natiuni [care locuiau in Canaan]”, Israel le va raspunde: „Intreg pamantul este al lui Dumnezeu. El l-a creat si El l-a dat celor pe care i-a considerat potriviti pentru a-l primi. Prin bunavointa Lui le-a dat lor Tara Canaanului si prin bunavointa Lui a luat-o de la ei si ne-a dat-o noua.”
SUPRA-COMENTARIUL PE RASHI
Rashi considera ca Tora este o carte in care Dumnezeu a dat porunci poporului evreu. Conform opiniei sale, Tora nu este o carte de istorie, nici o carte despre morala, ci doar o carte despre poruncile divine adresate evreilor. (Desigur, aceasta opinie este disputata de catre multi alti comentatori).
Pentru Rashi, primele capitole ale Torei (de fapt, intreaga Carte a Genezei) nu sunt mai mult decat o simpla dovada ca Dumnezeu este „posesorul” lumii, avand in consecinta dreptul de a o „distribui” dupa cum doreste.
Ideea este interesanta, mai ales prin prisma surselor pe care Rashi le citeaza: Rabi Itzhak (autorul explicatiei anterioare) este chiar tatal lui Rashi, un descendent al rabinului Yohanan Ha’Sandlar din vremurile talmudice, un descendent la randul sau al Regelui David.
Vaikra Elokim la’or yom, ve’lahosheh kara laila; va’iehi erev vaiehi voker, iom ehad.
Si Dumnezeu a numit lumina „zi”, iar intunericul l-a numit „noapte”; si a fost seara si a fost dimineata – o zi. (Geneza 1:5)
COMENTARIUL LUI RASHI
„O zi” – Conform aranjarii cuvintelor din acest pasaj, ar fi trebuit ca Tora sa spuna „prima zi”, asa dupa cum este scris referitor la celelalte zile [ale Creatiei]: „ziua a doua”, „ziua a treia”, „ziua a patra”, etc.
[Si atunci] de ce este scris „yom ehad” (“o zi”)? Pentru ca Dumnezeu era singur in lumea Sa, caci ingerii nu au fost creati decat abia in cea de-a doua zi. Si astfel este explicat in Bereshit Raba.
Modul in care Rashi alege sa citeasca acest verset este deosebit de interesant. Pentru el, “yom ehad” (“o zi”) inseamna de fapt “yom shel Ehad” (“ziua Celui Unic”), deoarece Dumnezeu a fost complet singur in acea prima zi a Creatiei.
SUPRA-COMENTARIUL PE RASHI
Explicatia nu este singulara in literatura rabinica. De exemplu, Shabat-ul de dinaintea sarbatorii de Pesah poarta numele de Shabat Hagadol (Shabatul cel Mare). Din punct de vedere gramatical, acest nume este incorect, deoarece „Shabat” este de genul feminin in ebraica, in timp ce „gadol” este de genul masculin (formularea corecta ar fi trebuit sa fie „Shabat ha’gdola”). Intr-o explicatie similara, Shabat Hagadol a fost interpretat ca insemnand Shabat shel Gadol – Shabatul Celui Mare (Shabatul lui Dumnezeu).
Shabat Shalom!
Un comentariu minor
Din text rezulta ca Rashi apreciaza ca scopul Torei este ca poporul evreu sa cunoasca legea
Acesta interpretare este eronata
Scopul Cuvantului Numelui Domnului nu se limiteaza la poporul evreu
Credinta in Numele Domnului a existat inainte de aparitia poporului evreu si va exista in veci
Care este scopul Cuvantului, respectiv a Torei ?
Scopul Cuvantului nu poate fi la discretia unui comentator ci este expres precizat de text.
Daca nu ma insel in Isaia 19 ultimele versete se arata ca scopul Cuvantului este ca toate popoarele lumii sa respecte legile, poruncile si oranduirile Numelui Domnului – textul din Isaia 19 vorbeste de respectarea Cuvantului Numelui Domnului de catre evrei, egipteni si sirieni.
Numele Domnului sa ne faca vrednici sa respectam legile, poruncile si oranduirile lui ca sa poata fi binecuvantat rodul mainilor noastre si tara noastra.
Fiecare are dreptul să înțeleagă cum dorește, însă conform tradiției iudaice, Tora este cuvântul lui Dumnezeu pentru evrei. Într-adevăr, în Era Mesianică (la care se referă și Isaia 19), Dumnezeu va fi încoronat ca rege al întregii lumi, fiind recunoscut ca Suveran de către toate popoarele. Însă până atunci, legile pe care Dumnezeu le dă în Tora sunt adresate poporului evreu, subiectul și obiectul narațiunii Torei, și nu altor popoare. (Desigur, acest lucru nu exclude faptul că și celelalte națiuni ale lumii sau indivizi din ele pot avea o relație foarte bună cu Dumnezeu, respectând cele șapte legi noahice.)
„textul din Isaia 19 vorbeste de respectarea Cuvantului Numelui Domnului de catre evrei, egipteni si sirieni.”
–
Este posibil ca legile din Tora sa fi fost copiate, preluate, sub o forma sau alta si ca model de „export” (spiritual).
Doar ca, uneori, copiile nu reprezinta corect originalul ci alterari (rataciri).
Spre exemplu, mitul lui Osiris, cu Isis si fiul sau Horus seamana cu … si se sarbatorea la 25 Decembrie.
Similar si petrecerile pentru Mithra (Saturnaliile romane), tot din 25 Decembrie.
Acestia (Osiris, Mithra, Horus, etc.) sunt sau nu sunt „alti Dumnezei”?
Îmi pare rău că v-aţi şablonat în Torah şi nesocotiţi celelalte două Cărţi:Neviim şi Ketuvim. Nu ştiu ca în Legământul lui Hashem cu poporul iudeu să existe vreun liber arbitru.
Deuteronom 30:16 Căci îţi poruncesc azi să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, să umbli pe căile Lui, şi să păzeşti poruncile Lui, legile Lui şi rânduielile Lui, ca să trăieşti şi să te înmulţeşti, şi ca Domnul, Dumnezeul tău să te binecuvânteze în ţara pe care o vei lua în stăpânire. Shalom u brcha !
Florin.
Motivul pentru care mi-am axat comentariile pe pericopa săptămânii nu are nicio legătură cu ”nesocotirea” altor texte iudaice. Există multe site-uri de profil (în special în limba engleză) cu comentarii despre Neviim și Ketuvim. Sunt convins că o simplă căutare pe Google vă va oferi ceea ce căutați.
Legat de noțiunea de liber arbitru (behira hofși) în iudaism, vă invit să consultați pentru început materialele cuprinse aici sau aici.
De ce se încalcă grav porunca a patra de către evrei, care spune în felul următor:
Adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti.Să lucrezi şase zile, şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului Dumnezeului tău : să nu faci nici o lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta,nici străinul care este în casa ta…
Cunosc evrei care au afceri( magazine) şi vând şi în ziua de shabat
Iacov 2:10 Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.
Proverbe 19:16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri.
O altă întrebare : Ce-mi puteţi spune despre Hesed din perspectiva iudaică ?
Vă mulţumesc. Shalom aleinu ve al kol Israel !
Motivele pentru care oamenii aleg să respecte sau să nesocotească poruncile divine depind de la individ la individ și de la situație la situație. Desigur, din perspectiva iudaismului, nerespectarea poruncilor este regretabilă, însă fiecare om a primit de la Dumnezeu liberul arbitru pentru a decide pentru sine, primind totodată răsplată sau pedeapsă în funcție de aceste decizii.
Traducerea versetului din Proverbe 19:16 pe care ați indicat-o este eronată: ”Cel care respectă porunca își păzește sufletul, cine desconsideră calea Lui, va muri”. În plus, Cartea Proverbelor este mai mult alegorică decât pragmatică și nu este interpretată ad literam de către legea mozaică (halaha). Nu am cunoștință de vreo carte a lui Iacov (?!?) în canonul biblic și nici de vreun verset 2:10 din aceasta carte care să sugereze că încălcarea unei singure porunci ar fi echivalentă cu încălcarea tuturor.
Subiectul Hesed este enorm și nu ar putea fi sintentizat într-un simplu mesaj aici. Pentru început, vă recomand articolul de pe Wikipedia pe acest subiect (în engleză), inclusiv link-urile de la finalul acestuia.