[Haftara Șabat Hagadol: Malahi 3:4-24]

Când Șabatul pe care urmează să îl celebrăm poartă numele de שבת הגדול – Șabat Hagadol – ”Șabatul cel Mare”, cred că este cazul să îi dedicăm un pic de atenție. Singura problemă este că… nimeni nu știe cu exactitate de ce acest Șabat poartă acest nume. Numele de Șabat Hagadol nu este menționat explicit nici în Tora, nici în Talmud, însă cu toate acestea tradiția iudaică l-a consacrat ca atare și l-a identificat cu Șabatul imediat de dinainte de Pesah. De altfel, în cartea sa Sefer HaPardes, Rași – poate cel mai mare comentator biblic al tuturor timpurilor – scrie următoarele:

Oamenii s-au obișnuit să numească Șabatul de dinainte de Pesah ”Șabat Hagadol”, însă nimeni nu știe exact ce face acest Șabat mai mare decât orice altă zi.

Desigur, o lectură atentă a paragrafului anterior vă va permite să observați în primul rând că am folosit ghilimelele pentru traducerea ”Șabatul cel Mare”. Motivul este o particularitate gramaticală a limbii ebraice, care nu poate fi trecută cu vederea. În ebraică, cuvântul שבת (”Șabat”) – este de genul feminin. Prin contrast, adjectivul גדול (”mare”) este masculin, așa că traducerea ”Șabatul cel Mare” este gramatical incorectă. Mai curând – traduc unele surse – Șabat Hagadol ar înseamna de fapt ”Șabatul celui Mare” sau – vom vedea în curând – poate chiar ”Șabatul [zilei celei] Mari”.

Dar să continuăm mai întâi cu o scurtă explicație oferită tot de Rași:

Copiii lui Israel au ieșit din Egipt în a cincea zi a săptămânii (joi), după cum specifică Seder Olam. Au pregătit mielul pentru ofranda de Pesah în Șabatul de dinainte. Când li s-a poruncit să facă asta, evreii s-au întrebat: ”Dacă vom sacrifica un animal pe care egiptenii îl consideră sfânt, cu siguranță ne vor omorî.” Însă Dumnezeu le-a răspuns: ”Acum veți vedea minunile pe care Eu le voi face pentru voi.” Copiii lui Israel au luat fiecare câte un miel pe care l-au ținut legat timp de patru zile. Când egiptenii au văzut asta, au vrut să se răzbune, însă au fost loviți [de către Dumnezeu] cu numeroase boli și nu au putut face rău copiilor lui Israel. Datorită miracolelor pe care Dumnezeu le-a făcut în acea zi, Șabatul de dinainte de Pesah a primit numele de Șabat Hagadol.

Fie că este numit ”hagadol” (cu literă mică) în amintirea marilor minuni făcute de Dumnezeu, fie că este numit ”haGadol” (cu majusculă) în amintirea lui Dumnezeu Însuși – Rași leagă numele acestui Șabat special de ofranda de Pesah și de momentul ieșirii din Egipt.

Un alt comentator, Levuș (rabinul Mordehai ben Avraham Yoffe din Praga, 1530-1612) propune o altă explicație, de data aceasta bazată pe Haftara pe care o citim în acest Șabat special. În chiar finalul Haftarei, practic în penultimul verset al Cărții lui Malahi, ultima din Neviim (Profeți), a doua secțiune majoră a Biblii Ebraice (Tanah), ni se spun următoarele:

הנה אנכי שלח לכם את אליה הנביא לפני בוא יום ה’ הגדול והנורא – Iată, voi trimite pe profetul Eliahu (Ilie) înainte de a veni ziua lui Dumnezeu cea mare și înfricoșătoare. (Malahi 3:23, cotație conform canonului ebraic)

Conform lui Levuș – susținut în explicația sa și de către alți comentatori, cum ar fi Baal HaTurim, rabinul Yaakov ben Așer (Franța secolul 13) – referința aici nu este la sărbătoarea de Pesah, ci la o zi din viitor, la începutul Erei Mesianice, o zi ”mare și înfricoșătoare” care va purta numele de Ziua lui Dumnezeu. Conform profeției menționate în chiar versetul următor, în această zi ”inimile părinților se vor întoarce către copii și inimile copiilor către părinții lor” (Malahi 3:24), adică vom avea de-a face cu o reconciliere totală și definitivă a generațiilor și popoarelor, o reconciliere absolut fără precedent în istoria umanității.

Desigur, dacă analizăm atent, noțiunea de ”mare” propusă de Levuș nu este neapărat în contradicție cu cea propusă de Rași. Iată câteva paralele:

1. Ambii comentatori vorbesc, în esență, despre măreția lui Dumnezeu. Unul (Rași) face referire la măreția divină din trecut, respectiv la miracolele pe care Dumnezeu le-a făcut în Egipt pentru eliberarea strămoșilor noștri din robie. Celălalt (Levuș) face referire la măreția divină din viitor, la miracolele pe care Dumnezeu urmează să le facă în procesul de instaurare a Erei Mesianice.
2. În ambele explicații, noțiunea de ”mare” este aplicată unei schimbări majore a relațiilor inter-umane, și mai exact a unor relații dificil de schimbat și chiar, uneori, dificil de înțeles: relațiile dintre stăpâni și sclavi (Rași) și, respectiv, relațiile dintre generații (Levuș).
3. În ambele explicații, Șabat Hagadol nu este prezentat ca un scop în sine, ci doar ca un mijloc pentru îndeplinirea unui scop. În cazul explicației referitoare la Egipt (Rași), Șabat Hagadol este un mijloc pentru a demonstra poporului că Dumnezeu le este alături, pentru a demonstra egiptenilor Cine conduce lumea și pentru a înlesni exodul. În explicația referitoare la Ziua lui Dumnezeu (Levuș), Șabat Hagadol este un mod – nu singurul – de a instaura ceea ce profețiile prezintă ca o caracteristică esențială a acelei epoci: pacea universală.

Însă se pare că mai există și alte explicații, chiar dacă nu la fel de consacrate ca acelea prezentate mai sus… Și, cu toate că de obicei sursele pe care le citez sunt ”oficiale”, clasice, de încredere, îmi voi lua libertatea acum – probabil tocmai datorită faptului că tradiția iudaică este relativ vagă legat de subiectul Șabat Hagadol – să fac o excepție de la această regulă auto-impusă.

Am descoperit de curând pe Internet un articol scris pe blogul său de un oarecare David Curwin, născut în Statele Unite și trăitor în Israel, conform unei scurte autobiografii ”nu un lingvist de profesie, dar cu o pasiune majoră pentru limbi, în particular pentru istoria cuvintelor”. Iată câteva explicații – după mine, perfect plauzibile – pe care le amintește acesta:

1. La fel cum un copil devine ”mare” odată cu Bar/Bat Mițva – momentul majoratului iudaic în care tradiția consideră că o persoană devine responsabilă pentru îndeplinirea poruncilor divine și pentru propriile fapte – la fel și evreii au devenit ”mari” (adică ”adulți”) atunci când au primit primele porunci de la Dumnezeu, acelea de a sanctifica luna Nisan și de a începe pregătirile pentru Pesah.
2. Conform unui Midraș, în Egipt evreii nu lucrau de Șabat, fiind însă nevoiți să revină la lucru imediat după terminarea Șabatului. În acest Șabat însă, Șabat Hagadol, odată cu începutul Exodului, statutul de sclavi al evreilor a luat sfârșit și odată cu el s-au încheiat și temerile legate de greutatea muncii și cruzimea supraveghetorilor.
3. Surse din Italia Evului Mediu par să indice faptul că toate sărbătorile iudaice erau numite ”Șabat Hagadol” (cu sensul de ”Ziua de Odihnă cea Mare”). În timp însă, Pesahul a rămas asociat cu acest nume (ca fiind ziua eliberării din robie), în timp ce alte sărbători s-au menținut doar cu numele consacrate: Sucot, Șavuot etc. Iar de la sărbătoarea de Pesah asociată cu termenul de ”Șabat Hagadol”, cu timpul tradiția a început să asocieze Șabatul de dinainte de Pesah cu această denumire.
4. Conform tradiției, în Șabat Hagadol rabinii pregătesc și oferă enoriașilor o predică specială, adesea mai lungă și mai complexă decât de obicei. De multe ori, subiectul acestei predici este legat chiar de sărbătoarea de Pesah și de legile sale. Datorită importanței acestei predici – explică un comentator din Italia anilor 1200, Șibolei Haleket – Șabatul respectiv a căpătat numele de Șabat Hagadol.

Probabil că nici după aceste (potențiale) explicații, motivul exact pentru care această zi poartă numele de Șabat Hagadol nu este pe deplin deslușit. Însă asta nu ar trebui să ne descurajeze… În fond, sărbătoarea de Pesah este o sărbătoare a întrebărilor, o sărbătoare în care ne invităm copiii și ne invităm pe noi înșine să aflăm mai multe despre tradiția poporului nostru, despre istoria strămoșilor noștri, despre trecut dar și despre viitor. În fond, nu ne oprește nimeni ca peste doar câteva zile, la Sederul de Pesah, să încercăm să oferim și propriile noastre explicații pentru măreția Șabaturilor și sărbătorilor pe care le celebrăm, să ne întrebăm simplu ”Ma niștana haȘabat hazot mikol haȘabatot?” – ”În ce fel este diferit acest Șabat de toate celelalte Șabaturi?”

Uneori, nu doar răspunsurile corecte contează, ci – poate chiar mai mult – însuși faptul de a ne pune întrebări…

Șabat Hagadol Șalom!

P.S. De Pesah, în sinagogi vom citi paragrafe speciale dedicate sărbătorii, motiv pentru care comentariile de pe site-ul DvarTora vor lua o scurtă pauză, urmând a reveni cu un comentariu pentru Șabatul asociat pericopei Aharei Mot. Hag Pesah Kașer veSameah – Un Pesah koșer și fericit tuturor!

Abonează-te acum!

Dacă site-ul DvarTora ți se pare interesant și util, completează numele și adresa ta de email în formularul alăturat și vei primi prin email -- automat și gratuit -- fiecare comentariu nou publicat pe site.

ABONEAZĂ-TE!

Îți mulțumim! Am adăugat adresa ta în baza de date.