Dupa o „tacere” de cateva saptamani, pentru care se cuvine cu siguranta sa imi cer scuze, iata ca revin cu un scurt comentariu la pericopa Behaalotha pe care o citim in aceasta saptamana. Sper sa avem cu totii ocazia sa venim sau sa revenim in lumea Torei si a comentariilor sale, cu spirit proaspat si dorinta de a invata…

In pericopa acestei saptamani, Dumnezeu ii spune lui Moshe ca un om (in ebraica „ish”) care este impur prin contactul cu un trup mort (tame lanefesh) sau care este prea departe de Ierusalim (dereh rehoka) si care nu a putut celebra Pesah-ul asa cum se cuvine, primeste totusi o a doua sansa de a manca din mielul pascal. (Numeri 9:10-11)

Sintagma „tame lanefesh” vorbeste despre o deficienta spirituala – un lucru metafizic care se intampla atunci cand un om intra in contact cu un trup mort si cand, ne spune Tora, un fel de „turbulenta religioasa” se instaleaza. Fraza „dereh rehoka” vorbeste despre un impediment fizic – un om este pur si simplu prea departe pentru a putea participa la masa colectiva si a consuma sacrificiul de Pesah la timp.

In istoria poporului evreu, ambele greutati au fost intalnite adesea: si cele fizice, si cele spirituale. Ceea ce este si mai interesant este ca in Tora, greutatile spirituale sunt cele mentionate primele. Adesea, daca ne gandim bine, comunitatile evreiesti de pretutindeni au fost mai curand amenintate spiritual si mai putin fizic.

Cu toate ca se afla in crestere, antisemitismul nu este cea mai mare problema cu care ne confruntam astazi. Avem o sumedenie de probleme spirituale, avem asimilare, indiferenta spirituala, pierdere de identitate iudaica si chiar de identitate umana…

In Israelul modern, acolo unde pe coordonata fizica evreii sunt, poate paradoxal, cel mai amenintati – avem o armata capabila sa ne apere. Insa, chiar si in Israel, sufletul evreiesc, neshama iehudit, este cel care este mai amenintat.

Ceea ce este si mai interesant este ca si fraza „dereh rehoka” („drum indepartat”), care, la prima vedere, pare un obstacol fizic, poate fi si ea inteleasa ca o criza spirituala. Deasupra ultimei litere din cuvantul „rehoka” (litera hei), in sulurile de Tora exista un punct. Multi comentatori inteleg acest punct ca o indicatie ca ultima litera, acest hei, poate fi ignorat. In consecinta, termenul rahok, care este cu forma de masculin, nu se poate referi la dereh (drum), care este feminin. Poate se refera la cuvantul ish („om”) care apare in versetele Torei ceva mai inainte (Talmudul Ierusalemitean, Tratatul Pesahim 9:2). Versetul Torei se poate referi asadar la acei evrei care sunt fizic aproape insa spiritual departe, departe de tot.

Mesajul este clar. Ceea ce avem nevoie astazi este sa ne concentram cu totii pe salvarea spirituala. Tora ne invata ca orice comunitate evreiasca trebuie sa continue sa lupte impotriva anti-semitismului intotdeauna si pretutindeni. Insa in toata aceasta lupta pe care trebuie sa o purtam, trebuie sa pastram in vedere si „poza globala” – aceea de a reaprinde scanteia constiintei iudaice in intreaga lume.

Shabat Shalom!

Share This
Sari la conținut