Desigur, nu putem începe articolul din această săptămână fără a face referire la un eseu din urmă cu un an, ”Esav și evreii”, în care este elucidat – în magistrala interpretare a rabinului Sacks – versetul 25:23 din Geneza și importantele lui nuanțe de interpretare. Spor la lectură, așadar!
* * *
Versetul 25:26 din pericopa noastră ne prilejuiește prima oprire în acest comentariu:
Și apoi a ieșit fratele lui, cu mâna prinsă de călcâiul lui Esav și i-a pus numele (ויקרא את שמו) Iaakov; și Ițħak avea șaizeci de ani când ei s-au născut. – Geneza 25:26
Pasajul pe care l-am marcat în ebraică mai sus pune probleme traducerilor clasice:
- ”i-au pus numele”, traduce DC, NTR și GG
- ”i s-a pus numele”, traduce BOR
Problema este că în ebraică, verbul ויקרא este la singular și la diateza activă: ”i-a pus numele”. Cine a făcut acest lucru? Ei bine, tradiția iudaică oferă cel puțin două posibile interpretări:
- Tatăl său Ițhak i-a pus numele, așa cum se obișnuia în acea epocă. (a doua opinie a lui Rași, susținut și de Ibn Ezra și Radak)
- Dumnezeu Însuși i-a pus numele lui Iaakov, spunând următoarele: ”Tu, Ițhak, i-ai pus numele întâiului tău născut, Esav. Voi pune și Eu numele întâiului Meu născut, Iaakov, devenit mai apoi Israel.” (Midraș Tanhuma, Șemot 4)
Ceea ce este cert este că în tradiția iudaică – unde numele au o semnificație deosebit de profundă – numele lui Iaakov nu este ales de o mulțime nedefinită de oameni, așa cum sugerează ambele variante ale traducerilor clasice (”ei i-au pus numele” sau ”i s-a pus numele”). Iaakov este numit, ca și ceilalți patriarhi, Avraham și Ițhak, conform instrucțiunilor directe ale lui Dumnezeu, care cunoștea că el este destinat să dea naștere poporului lui Israel.
* * *
Și dacă tot am vorbit despre Iaakov, următoarea oprire o vom face la un verset care îl caracterizează tot pe Iaakov. Iată mai jos traducerile clasice ale versetului 25:27, în care se vorbește despre Iaakov și Esav, peste ani.
- [DC] – ”Băieţii aceştia s-au făcut mari. Esau a ajuns un vânător îndemânatic, un om care îşi petrecea vremea mai mult pe câmp; dar Iacov era un om liniştit, care stătea acasă în corturi.”
- [BOR] – ”Copiii aceștia au crescut și a ajuns Isav om iscusit la vânătoare, trăind pe câmpii; iar Iacov era om liniștit, trăind în corturi.”
- [NTR] – ”Când băieții au crescut, Esau a ajuns un vânător priceput, un om al câmpului, dar Iacov era un om liniștit, care locuia în corturi.”
- [GG] – ”Și pruncii s-au făcut mari; și a fost Esau meșter vânător, un răscolitor al câmpiei, pe când Iacob a fost un om pașnic, locuitor în corturi.”
Observați câte diferențe există între aceste traduceri? Însă mai importante sunt, în opinia mea, nuanțele pe aceste traduceri le pierd din vedere, comparat cu originalul ebraic!
În primul rând, termenul ebraic הנערים (”ha’nearim”) nu înseamnă nici ”băieți”, nici ”copii” și nici ”prunci”. Înseamnă simplu: ”tineri”.
În al doilea rând, ideea că Esav era un ”om iscusit la vânătoare” sau un ”meșter vânător” etc. nu este prezentă nicăieri în textul biblic. Tora nu vorbește deloc despre calitățile de vânător ale lui Esav, cât de iscusit era, cât de multe animale vâna, cât de eficiente erau escapadele lui vânătorești… Tora precizează doar că Esav era vânător.
Însă probabil cea mai profundă nuanță ratată de traducerile clasice în acest verset este aceea legată de sintagma איש תם (”iș tam”) pe care Tora o utilizează în caracterizarea lui Iaakov. Nici construcția ”om pașnic” și nici ”om liniștit” nu surprind intenția originală a textului. Cuvântul תם (”tam”) poate avea în ebraică două conotații: ”integru” (de la תמים – ”tamim”) sau ”simplu”.
Traducerea mai apropiată de original ar fi așadar:
Tinerii au crescut și Esav a devenit un om care cunoștea vânătoarea, un om al câmpului, iar Iaakov era un om integru [sau simplu], trăitor în corturi. – Geneza 25:27
(Desigur, nuanțele ratate aici nu sunt neapărat cruciale în explicarea sensului versetului – așa cum se întâmplă în multe alte cazuri – însă personal cred că acuratețea traducerii este, în sine, un deziderat important.)
* * *
O altă nuanță interesantă este cea prezentă în versetul 26:10:
Avimeleh a spus [lui Ițhak]: ”Ce ne-ai făcut? Unul din oamenii poporului (אחד העם) aproape că s-a culcat cu soția ta și ai adus vină asupra noastră.” – Geneza 26:10
Expresia אחד העם (”ahad ha’am”) poate într-adevăr însemna: ”unul din popor”, un om oarecare, așa cum interpretează traducerile clasice. Ea poate însă însemna și ”unicul poporului”, făcând referire directă așadar la cel mai important membru al poporului, conducătorul acestuia, însuși regele Avimeleh. Conform tradiției iudaice punctată de Rași în comentariul său, chiar el, Avimeleh, a fost pe cale să atenteze la onoarea Rebecăi, aducând astfel asupra sa și a poporului său oprobiul și mustrarea lui Dumnezeu. Interesant, nu-i așa?
* * *
Și o ultimă oprire pentru acest eseu, la ultimul verset din capitolul 26. Vorbind despre cele două soții pe care și le-a luat Esav, Iehudit și Basmat, Tora ne spune următoarele:
Și ele au fost מרת רוח (”morat ruah”) pentru Ițhak și Rebeca. – Geneza 26:35
Traducerile clasice elucidează termenul מרת רוח prin ”amărăciune”, ceea ce este cu siguranță o interpretare corectă. În fond, cuvântul מרת provine de la rădăcina מר (”mar”) care înseamnă într-adevăr ”amar”.
Însă această interpretare nu este singura posibilă… Cuvântul poate proveni și de la rădăcina מרה (”mara”), înseamnând ”provocare” sau ”rebeliune”. În această a doua variantă, o posibilă traducere a versetului ar fi ”Ele au fost o provocare a spiritului pentru Ițhak și Rebeca.” Aceasta este și varianta pe care o alege Rași în interpretarea sa, explicând faptul că soțiile lui Esav erau idolatre și faptul că Esav se căsătorise cu ele, în ciuda acestui fapt, constituia un prilej continuu de frământare spirituală pentru Ițhak și Rebeca.
Șabat Șalom!
Shalom, Rabbi! Nu ne mai saturam – sotia mea si cu mine, sa lecturam comentariile dumneavoastra, interpretate chiar din versiunea ebraica a tanahului. Pe un bun prieten al meu l-am facut dependent de aceste comentarii si cum revenea din Constanta, spre casa, a oprit masina pe dreapta, si nu a plecat pina nu i-am citit si acest comentariu. Si prietenul meu- Ovidiu Iulius- va multumeste sincer,si va ureaza putere si inspiratie si pentru viitor. Eu abia astept sa vina ziua de miercuri,si atunci- cu ajutorul lui hashem,vor pleca aceste comentarii si pe calea undelor,la”radio blaj”. As dori sa va pun o intrebare.in geneza 26:19,traducerile romanesti difera mult,in diferitele editii .in n.t.r scrie: „o fintina cu apa proaspata:.in gala galaction scrie:”o fintina cu apa proaspata”.in traducerea litarala noua bucuresti 2001,scrie:”o fintina cu apa de izvor.”iar in biblia fidela cluj napoca 2010,scrie:”o fintina de apa tisnitoare”. Daca ar fi sa traduceti direct din ebraica- cum ar fi traducerea dvs? Va sunt foarte recunoscator pentru toate eforturile fructuoase pe care le faceti si pe acest site. Shavua Tov,rabbi! Cu mult optimism -avram ben shulim,ha levi
Textul ebraic folosește în Geneza 26:19 expresia מים חיים (”maim haim”), ceea ce ad literram înseamnă ”apă vie”.
Sensul simplu al versetului – indicat și în comentariul lui Radak – este acela de ”apă proaspătă”, respectiv o nouă sursă de apă descoperită în apropierea (sau poate dedesubtul) unei surse de apă deja exploatate.
Un alt comentariu, cel al lui Rabeinu Bahia (1255-1340) interpretează însă metaforic versetul ca făcând aluzie la Templul din Ierusalim, locul sfânt pregătit de evrei pentru Prezența Divină. Interpretarea sa este bazată pe faptul că aceeași expresie מים חיים (”maim haim”) apare și în descrierea anumitor ritualuri ale Templului, precum și în Ieremia 17:13.
In Geneza 26, sunt alte personaje decat cele din articol…
Sincer, nu am idee la ce vă referiți… Ce alte personaje sunt în Geneza 26?
Isaac si Rebeca nu Avraam si Sara
Cred că îmi scapă ceva… În articolul meu sunt menționați într-adevăr Ițhak și Rebeca (cum ați indicat și dvs) și nicidecum Avraham și Sara, așa că nu înțeleg la ce vă referiți în comentariul dvs.
Avimeleh a spus [lui Avraham]: ”Ce ne-ai făcut? Unul din oamenii poporului (אחד העם) aproape că s-a culcat cu soția ta și ai adus vină asupra noastră.”
Corect ar fi
Avimeleh a spus [lui Ițhak]: ”Ce ne-ai făcut? Unul din oamenii poporului (אחד העם) aproape că s-a culcat cu soția ta și ai adus vină asupra noastră.”
Conform tradiției iudaice punctată de Rași în comentariul său, chiar el, Avimeleh, a fost pe cale să atenteze la onoarea Sarei, aducând astfel asupra sa și a poporului său oprobiul și mustrarea lui Dumnezeu.
Corect ar fi
Conform tradiției iudaice punctată de Rași în comentariul său, chiar el, Avimeleh, a fost pe cale să atenteze la onoarea Rebecai, aducând astfel asupra sa și a poporului său oprobiul și mustrarea lui Dumnezeu. Interesant, nu-i așa?
Avraham si Sara sunt personajele principale in Geneza 20, nu in Geneza 26.Iar versetul luat in discutie este intr-adevar din Geneza 26, dar nu-i privesc pe Avraham si Sara
Am înțeles abia acum (cu mare întârziere) și vă mulțumesc pentru observație. Într-adevăr, aveți perfectă dreptate, iar greșeala îmi aparține și, din păcate, nu am observat-o inițial nici după ce mi-ați atras atenția. În Geneza 26 textul se referă la Ițhak și Rebeca, și nu la Avraham și Sara. Am operat modificarea în articol și am adăugat la finalul său o erată. Vă mulțumesc din nou pentru observație… și desigur pentru răbdarea de care ați dat dovadă cu această greșeală a mea. Toate cele bune!
Multumesc pentru claritatea si lumina pe care le aduci asupra textelor Scripturii.
Shabat Shalom!
Maya
Excelent comentariu!
Va multumesc din suflet ca mi le trimiteti in limba romana
Imi ajuta in umblarea cu Adonai
Astept in continuare comentarile dumneavoastra si bunul Adonai sa va dea sanatate, binecuvantari spirituale si materiale!