Înainte de a trece la pericopa Vaiețe, aș vrea să marchez o corectură pe care am făcut-o la comentariul de săptămâna trecută, în care am încurcat din greșeală două seturi de personaje: în Geneza 26, este vorba despre Ițhak și Rebeca, și nicidecum despre Avraham și Sara, așa cum am indicat inițial. Am corectat articolul pe site și am adăugat la finalul său o erată corespunzătoare.
* * *
Prima oprire în această săptămână o vom face asupra unui scurt dialog între Iaakov și niște păstori pe care acesta îi întâlnește în călătoria sa către Lavan:
El le-a spus: ”Cunoașteți pe Lavan fiul lui Naħor?” Ei au spus: ”Cunoaștem.” El le-a spus: השלום לו (”hașalom lo”) ?” Ei au spus: ”שלום (”șalom”). Și iată, fiica lui, Raħel, vine cu turmele.” – Geneza 29:5-6
În traducerile clasice, întrebarea pe care Iaakov le-o adresează păstorilor în legătură cu Lavan este elucidată ca: ”Este sănătos?”, păstorii confirmând acest lucru în răspunsul lor: ”Sănătos.”
Termenul ebraic nu are însă nicio legătură cu sănătatea, nici fizică și nici mentală. Textul ebraic folosește cuvântul שלום (”șalom”), de obicei tradus prin ”pace”, dar care în acest context denotă mai degrabă o stare generală de bine și o dispoziție de moment. Sforno, unul din comentatorii Torei, explică faptul că Iaakov a dorit să știe în ce stare de spirit era Lavan înainte de a ajunge în casa lui. Și acest lucru din două motive: (1) pentru că a vrut să știe cum să se poarte cu el și la ce să se aștepte de la viitoarea lui gazdă; și (2) pentru că astfel de întrebări despre dispoziția unei persoane de a primi oaspeți într-un anumit moment sunt tardive și relativ nepotrivite odată ce oaspetele a ajuns deja, gazda fiind deja în imposibilitatea de a refuza politicos ospitalitatea.
Cu aceste idei în minte, traducerea rămâne dificilă, deoarece limba română nu are un cuvânt care să surprindă perfect sensul original. Cred însă că o traducere mai potrivită ar fi aceea de a folosi o expresie neutră, de tipul ”Este bine?”, fără vreo referire explicită la sănătate.
* * *
Doar câteva versete mai târziu, în Geneza 29:14, în întâlnirea dintre Iaakov și Lavan, acesta din urmă oferă o replică interesantă. Iată traducerile clasice:
- [DC] – Și Laban i-a zis: ”Cu adevărat, tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!”
- [BOR] – Iar Laban i-a zis: ”Tu ești din oasele mele și din carnea mea”.
- [GG] – Ci Laban i-a spus: ”Negreșit, tu ești osul meu și carnea mea.”
- [NTR] – Apoi Laban i-a zis: ”Cu siguranță tu ești os din oasele mele și carne din carnea mea!”
Niciuna din aceste traduceri nu surprinde esențialul din originalul ebraic. Cuvântul אך (”ah”) cu care începe replica lui Lavan nu înseamnă nici ”cu adevărat”, nici ”cu siguranță” și nici ”negreșit”. Dimpotrivă, sensul termenului ebraic este unul de adverb cu sens adversativ. Traducerea cea mai potrivită este ”totuși” sau ”cu toate acestea”.
Comentatorii iudaici confirmă sensul acestui termen, deși opiniile lor diverg în ceea ce privește motivația exactă și gândurile lui Lavan:
De fapt, nu am niciun motiv să te iau în casa mea, ținând seama că ai venit cu mâna goală. Și totuși, pentru că ești ”os din osul meu și carne din carnea mea”, adică pentru că suntem rude, te voi primi să locuiești cu mine timp de o lună. – Rași
După toate regulile, n-ar trebui să te iau în casa mea, ținând seama că ai venit aici forțat de faptul că ți-ai înșelat fratele și i-ai furat binecuvântarea; și totuși, pentru că îmi ești rudă, voi face o excepție și nu te voi da afară. – Hizkuni
Deși îți poți câștiga și singur existența prin păstorit, ești totuși ruda mea și de aceea te voi lua în casa mea. – Sforno
Ceea ce este cert este că אך (”ah”) înseamnă ”totuși” și nicidecum ”negreșit” sau ”cu siguranță”. De altfel, acesta este sensul în care este folosit în întreaga Tora – a se vedea, spre exemplu, versetul 31:13 din Cartea Exodului, în care același cuvânt este folosit. După ce le poruncește evreilor să Îi construiască un lăcaș sfânt (Tabernacolul), Dumnezeu îi spune lui Moșe: אך את שבתתי תשמרו (”ah et șabtotai tișmoru”) – ”Totuși, să păstrați Șabaturile mele”.
La fel și în acest verset:
Lavan i-a spus: ”Totuși, ești osul meu și carnea mea.” Și a stat cu el o lună de zile. – Geneza 29:14
* * *
Un termen obscur din versetul 30:14 constituie ultima noastră oprire în acest eseu:
Reuven a mers în zilele secerișului grâului și a găsit דודאים (”dudaim”) pe câmp și i a adus la mama sa Leea; și Raħel i-a spus Leei: ”Dă-mi, te rog, și mie din דודאים (”dudaim”) fiului tău.” – Geneza 30:14
Traducerile clasice elucidează acest cuvânt prin substantivul ”mandragore”, care sunt niște plante cu flori violet deschis și cu rădăcini din care se extrage un tonic.
Traducerea nu este neapărat eronată, ci mai degrabă ușor… optimistă, în sensul că presupune faptul că tradiția a identificat într-adevăr cu certitudine aceste plante. Din păcate, acest lucru nu este confirmat, originea termenului fiind relativ obscură, iar sensul său practic necunoscut. În încercările mele de a-l elucida, am găsit și variante în care este tradus prin ”iasomie” sau chiar ”coșuri cu smochine”.
Probabil cea mai precisă referință este cea indicată de Ramban (Nahmanide) în comentariul său: o aluzie la versetul 16:8 din Cartea lui Ezekiel (Iehezkel), în care se vorbește despre את דודים (”et dodim”) – ”vremea îndrăgostiților”. Ideea este că acești dudaim erau cel mai probabil niște plante cărora oamenii vremii le atribuiau proprietăți afrodisiace, și din această cauză Rahel – care nu avea copii și dorea foarte mult să își seducă soțul pentru a-i dobândi – și-i dorea atât de mult.
Șabat Șalom!
Am inteles greseala care ati facut-o, dar, cu sinceritate, ma asteptam sa va cereti scuzele de rigoare. Era politicos si, de ce nu, barbateste.
Sunteți sigură că ați citit atent erata pe care am adăugat-o la finalul respectivului articol?
Shalom.
Pe langa traducerea Cornilescu detinem acasa si o traducere in limba engleza Tanach, Stone Edition, The Artscrol. In Genesa 28:11 in traducerea Cornilescu scrie: …A luat o piatra de acolo (o piatra, singular), iar in Tanach, Genesa 28:11, a luat pietrele acelui loc (plural). In 28:18, in ambele cazuri se vorbeste la singular. Daca ar fi fost roz inchis la culoare si rosu deschis, ar fi totusi o problema, s-ar mai putea discuta, dar nu ca si in cazul singular si plural. Cel putin O PIATRA nu este egal cu DOUA PIETRE. Asteptam cu nerabdare traducerea la care lucrati.
Va multumim!
Artscroll Tanach Stone Edition este o lucrare foarte bună. O folosesc și eu în mod constant, atât la sinagoga pe care o frecventez, cât și atunci când studiez sau mă pregătesc pentru o drașa. O folosesc și la acest proiect, ca punct de referință (nu singurul) în interpretarea și traducerea textului. De obicei Artscroll urmează comentariul lui Rași, deviind însă uneori de la acesta în favoarea altor interpretări. Oricum, repet, este o traducere foarte bună și, dacă limba engleză vă este familiară, cu siguranță merită să o utilizați. Toate bune!
Va multumesc pentru explicatii
Adonai sa va dea intelepciune si sanatate sa continuati!
SHABAT SHALOM!