INTREBARE:
Astazi am condus fetele (a mea si alte 2 prietene) la cinematograf iar eu m-am dus la un tirg de antichitati deschis in curtea Muzeului de Arheologie – Piata Universitatii. Acolo am gasit obiecte naziste: banderola, cana, insigne s.a. si nu am avut curajul sa intreb de ce au fost scoase la vinzare, cred ca locul lor era la un muzeu, ceea ce am propus eu (insotioarei copiilor) cu ocazia comemorarii Holocaustului. La o alta taraba m-am oprit sa ma uit la un clopotel. Am fost de-a dreptul speriata de vehementa si violenta verbala si gesticulara a vinzatorului impotriva evreilor pe care ii acuza de violenta impotriva crestinilor. De ce aceasta idee inversunata spusa in public, in gura mare? Nu se poate face nimic pentru vindecarea acestei „boli”? Putem face ceva pentru a lamuri unele lucruri? Daca stam pasivi nu contribuim la agravarea ei?

RASPUNS:
Sunt multe de spus si nu pot in nici un caz sa ma pronunt in necunostinta de cauza…

Legislatia romana interzice afisarea insemnelor xenofobe, discriminatorii, antisemite sau rasiale, precum si vanzarea acestora prin orice mijloace (a se vedea, spre exemplu, art. 4 din Capitolul II al O.U. 31 / 13 martie 2002, modificat prin Legea nr. 278 / 2006). Nu stiu insa daca respectivul targ de antichitati din curtea Muzeului de Arheologie cade sub incidenta acestor reglementari. Este posibil (cu toate ca, nefiind de specialitate, ma pot insela) ca tocmai pentru ca institutia care comercializa aceste obiecte este un muzeu, obiectele sa fie considerate piese de muzeu sau aiba un statut similar acestora si sa nu fie interzise vanzarii.

Evident, nu acelasi lucru se poate spune despre manifestari sau atitudini rasiale, xenofobe, discriminatorii sau antisemite, mai ales atunci cand ele sunt publice. Exista legi care cu siguranta pedepsesc acest lucru, insa nu intotdeauna ele sunt aplicate. Bineinteles, parerea mea este ca nici un caz nu trebuie generalizat: exista persoane care arboreaza astfel de atitudini, insa ele nu sunt de obicei caracteristice pentru institutiile din care aceste persoane fac parte. Sincer, nu cred ca Muzeul de Arheologie este antisemit, ci mai curand ca vanzatorul in cauza are o asemenea problema.

Desigur, solutionarea nu poate fi doar de ordin legal… In nici o tara a lumii nu este posibil ca pentru fiecare cetatean sa existe cate un politist care sa „vaneze” greselile si sa le pedepseasca, iar manifestarile de acest tip, ca orice alta incalcare a legii, nu fac exceptie de la regula. Ceea ce ar trebui ar fi educatia si, in masura in care este oportuna, demersul la autoritati pentru stoparea unor astfel de tendinte. Toate acestea, in special educatia si schimbarea mentalitatii anumitor indivizi iau timp…

Cred ca fiecare caz trebuie tratat individual si, in functie de circumstante si de gravitatea incidentelor, trebuie intervenit pentru solutionare. In paralel, campania de educatie privitoare la evrei si istoria lor (ca de altfel, si aceea referitoare la istoria si cultura altor grupuri predispuse la discriminare si atacuri xenofobe sau rasiste) trebuie continuata. Ea este o intreprindere de foarte lunga durata, insa cu siguranta una care sa merite investitia…

Share This
Sari la conținut