INTREBARE:
Ce sunt sefirot (sefira)?
RASPUNS:
Sefira (plural in limba ebraica: sefirot) este o ramura a Kabalei (mistica iudaica). O sefira este un fel de „canal” de energie divina, o emanatie a puterii lui Dumnezeu care se revarsa asupra creatiei. Conform misticii iudaice, Dumnezeu interactioneaza cu Creatia Sa prin intermediul sefirot. Sefirot sunt de asemenea explicate ca manifestari ale divinitatii pe pamant, ca un fel de „atribute” ale lui Dumnezeu.
Numele de sefira provine de la lucrarea Sefer Ietzira, o opera de interpretare cosmogonica (asupra originii Universului), compusa in sec. 3-4 e.a. Aceasta lucrare leaga numele de sefira de radacina lingvistica ebraica safar (a numara). In lucrare se fac diverse paralele si legaturi intre primele 10 numere (1-10) si dimensiunile Universului.
In fapt, Kabala recunoaste existenta a 11 sefirot, dar unii dintre inteleptii kabalisti reduc acest numar la 10. Aceasta comasare, daca putem spune asa, a doua dintre sefirot, Keter (coroana) si Daat(cunoastere) intr-una singura, este posibila interpretand aceste doua atribute divine ca pe doua fatete ale aceleiasi forte. Cu alte cuvinte, coroana lui Dumnezeu este cunoasterea.
Fiecare dintre cele 10 sefirot are asociata o experienta interioara, un fel de perceptie a acestor atribute divine prin prisma fiecaruia dintre noi. Hasidismul, un curent iudaic de renastere religioasa, intemeiat in sec. 18 de catre Israel ben Eliezer (Baal Shem Tov), asociaza experientele interioare cu sefirot dupa cum urmeaza:
Keter (coroana) – credinta, placere, vointa, asociata si cu Divinitatea Insasi
Daat (cunoastere) – unitate, comasata cu Keter
Hohma (intelepciune) – altruism, asociata si cu planul divin de ordonare a Creatiei
Bina (inteligenta) – bucurie, interpretata si ca o sursa a intregii Creatii
Hesed (milostenie) – dragoste, impartind bunatatile divine de la dreapta lui Dumnezeu
Gvura (putere) – teama, stanga lui Dumnezeu, ca sursa de rigoare si pedeapsa
Tiferet (splendoare) – mila, uniune a atributelor Hesed si Gvura
Netzah (vesnicie) – incredere
Hod (glorie) – sinceritate
Iesod (temelie) – adevar
Malhut (regalitate)
In arborele sefirotic, aceste atribute divine au tendinta sa se reimparta in sub-sefirot.
Subiectul este departe de a fi epuizat. De altfel, explicatiile de mai sus sunt doar o privire foarte de ansamblu asupra Kabalei si sefirot-urilor. Intelegerea acestor subiecte necesita cunostinte avansate de mistica iudaica…
As avea o intrebare feleritor la practicantii Kabala, din cate stiu eu trebuie sa aiba mai mult de 40 de ani si sa fie evreu un practicant. Cum explicati ca in Kabala in momentul prezent sunt prezent milioane de oamenii care nu sunt nici evrei nici toti trecuti de 40 si si spun cabalisti, deoarece daca aceasta stiinta este de origine evreiasca, se cuvine ca acei practicati sa respecte atat Tora si Talmud cu tot ce inseamna Legi si porunci, iar acesti”cabalisti” sunt exct viceversa, ba mai mult printre ei se afla si atei, cum poate un ateu sa perceapa Lumina divina cata vreme el nu crede in existenta lui Elohim? tin mult sa inteleg asta, deoarece eu cred cu certitudine ca toate atributele unui evreu incep cu pazirea Legilor si a poruncilor cat si cu tinerea sabatului, iar altfel nu poti sa accesezi Lumina despre care vorbeste Kabala care provine din Creatorul pe care ei nu l numesc altfel, desi aici cumva se aseamana cu dv care i spuneti dumnezeu desi el e Elohim. Astept un raspuns. Multumesc
Conform tradiției iudaice, Kabala ar trebuie într-adevăr studiată doar de evrei peste 40 de ani, cu o bază foarte temeinică în Tora, Profeți, Scrieri, Talmud, Midraș etc.
Din păcate, popularizarea Kabalei în rândul maselor este un fenomen global (deși de dată relativ recentă). Explicația este probabil aceea că textele kabalistice (adesea interpretate sumar sau chiar inexact) sunt foarte ”suculente” și atrag pe mulți prin ideile pe care le exprimă. Cât de mult și cât de exact sunt înțelese aceste texte de către neavizați este, după părerea mea, în cel mai bun caz discutabil. Personal, cred că pentru mulți exercițiul făcut este mai degrabă intelectual decât spiritual (cum a fost el gândit de către autorii respectivelor lucrări), însă desigur libertatea fiecăruia de a studia ce dorește rămâne în vigoare…
…multumesc pentru explicatzia comasariii celor doua sefirot Da`at si Kether…acum am intzeles de ce uneori apareau 11 sefirot alteori doar 10…este singurul loc unde am gasit raspuns la aceasta intrebare…MULTUMESC
LEVANTIN ot Severinensis