De ce inca mai este pomenit Israel pe numele de Iacov? Si mai ales, de ce se spune „Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Iacov” si nu „Dumnezeul lui Avraam, Isaac si Israel”?
Tora este cea care il mentioneaza pe Iaacov sub acest nume, chiar si dupa ce ingerul ii schimba numele in Israel (Geneza 32:29). Un exemplu in acest sens exista chiar la inceputul capitolului urmator, capitolul 33 din Geneza: „Iaacov si-a ridicat ochii […]” (Geneza 33:1). Uneori, cele doua nume sunt combinate in Iaacov-Israel.
In plus, versetul 32:29, in care se petrece schimbarea de nume, utilizeaza un mod straniu de a mentiona aceasta schimbare. Traducerea oferita de obicei (cel putin cea pe care am intalnit-o eu in traduceri crestine ale Bibliei) este incorecta. Traducerea corecta este: „Nu se va mai spune ca numele tau este Iaacov, ci Israel […]”. Aceasta traducere se bazeaza pe faptul ca in ebraica verbul utilizat este in constructie pasiva („lo ieamer”). Versetul nu indica in nici un caz ca numele de Iaacov va disparea, ci doar ca oamenii din jur nu il vor mai cunoaste pe Iaacov ca Iaacov, ci sub numele Israel.
Una din explicatiile oferite de Rashi (unul din comentatorii Torei) este aceea ca versetul 32:29 se refera la faptul ca oamenii nu vor mai spune ca Iaacov a luat binecuvantarea parinteasca prin inselaciune (fapt implicat de cuvantul ebraic „ekev” – „calcai”, de unde este derivat numele Iaacov), ci vor intelege ca Dumnezeu Insusi este cu Iaacov (Israel insemnand „cel care a luptat cu Dumnezeu”).
In ceea ce priveste partea a doua a intrebarii dvs., modul in care secventa de patriarhi este mentionata in relatia cu Dumnezeu este de obicei: „Dumnezeul lui Avraham, Dumnezeul lui Itzhak si Dumnezeul lui Iaacov” si nu „Dumnezeul lui Avraham, Itzhak si Iaacov”. Acest lucru este explicat de obicei prin faptul ca fiecare dintre patriarhi a avut relatia sa individuala, particulara, cu Dumnezeu si ca aceste relatii nu erau identice. Astfel, Dumnezeu a fost vazut intr-un fel de Avraham, in altul de Itzhak si in altul de Iaacov.
Nici aici, din aceleasi motive mentionate mai sus, nu este utilizata formula „Dumnezeul lui Israel”. Cu toate acestea, aceasta sintagma, E-lohei Israel, este uneori folosita in ritualul iudaic, spre exemplu intr-o rugaciune rostita in cadrul „Shema Al Ha’Mita” (rugaciunii de Shema de dinainte de culcare): „Be’shem Hashem E-lohei Israel” („In Numele lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel”).
Opinii recente