In Levitic capitolul 23 sunt enumerate sarbatorile Domnului. Nelamurire mea este de ce la unele, cum ar fi Sabatul si Ziua Ispasirii (Yom Kipur), se cere sa nu se faca „nici o lucrare” (versetul 3 respectiv 28), iar la celelalte sarbatori se spune „nici o lucrare de sluga”? Este vreo diferenta (de strictete) sau doar o problema de traducere?

In primul rand, felicitari pentru faptul ca ati sesizat nuanta din textul biblic. Diferenta este intr-adevar majora si nu este doar o problema de traducere. Cuvintele ebraice „melacha” (insemnand „activitate creatoare”, corespunzand cuvantului „lucrare”) si „melechet avoda” (insemnand „munca”) au implicatii uriase asupra tipurilor de activitati interzise de Shabat si sarbatori. Ca regula generala, activitatile interzise de Shabat si Iom Kipur (numit si Shabat Shabaton – Shabatul Shabaturilor) sunt incluse in categoria „melacha” („activitate creatoare”). Pentru celelalte sarbatori biblice (Pesah, Shavuot, Sucot si Rosh Hashana), interdictia este putin relaxata, ajungandu-se la „melechet avoda” („munca”).

In practica, diferenta consta in faptul ca de sarbatori (spre deosebire de Shabat si Iom Kipur) este permis transportul obiectelor pe domeniul public si aprinderea unui foc de la o flacara preexistenta (insa nu aprinderea unei flacari noi). Aceasta diferenta rezulta direct din modul distinct in care Tora prezinta cele doua interdictii, adica din ceea ce ati sesizat si dumneavoastra, si, de asemenea, din versetul 12:16 din Exod, in care se indica explicit parametrii acestor tipuri de interdictii: „In prima zi sa aveti o adunare de sarbatoare sfanta si in ziua a saptea sa aveti o adunare de sarbatoare sfanta. Sa nu faceti nici o munca (melacha) in zilele acelea; veti putea numai sa pregatiti mancarea fiecarui om.” Este practic modul in care „melacha” devine„melechet avoda”, care se regaseste mai apoi in descrierea tuturor sarbatorilor biblice, cu exceptia Iom Kipur-ului si zilei de Shabat.

Share This
Sari la conținut