INTREBARE:
“Cu grasimea graului te voi hrani si cu miere din stanca te voi satura” (Ps.81). Cum se explica asta?

RASPUNS:
Raspunsul la o astfel de intrebare nu este unul simplu. Dar inainte de a incerca sa il ofer, trebuie sa fac o corectura: in versiunea ebraica a acestui Psalmului 81, versetul la care va referiti este 81:17, si nu 81:16, asa cum apare in multe dintre traducerile in limba romana. Voi include in continuare si o traducere directa din limba ebraica, realizata de rabinul Pinchas Winston din Neve Tzion, Israel.

81:16  Mesonei Hashem, iehahshulu veihi itam leolam,
81:17  Vaiahilehu, mehelev hita umitzur, dvash asbieha.

In traducere,

81:16  Cei care Il dusmanesc pe Dumnezeu Il vor minti, iar timpul lor [al lui Israel] va dura vesnic
81:17  Si El il va hrani [pe Israel] cu grasimea (cea mai buna parte a) graului si dintr-o stanca te voi satura cu miere.

Evident, versetele Psalmului 81 nu trebuie interpretate literal. Ele sunt o imagine metaforica a relatiei dintre poporul lui Israel (evrei) si Dumnezeu, precum si cu celelalte popoare. Psalmul 81, pe care de altfel il citim in fiecare zi de joi, ca Psalm al Zilei, in cadrul ritualului sinagogal, are o semnificatie aparte. Tema principala a acestui psalm este reintoarcerea catre Dumnezeu, in limba ebraica Teshuva. Psalmul 81 este profund legat in consecinta de sarbatoarea iudaica de Rosh Hashana (Anul Nou), in care tema centrala este incercarea de a castiga iertarea divina si de a fi inscrisi in Cartea Vietii pentru un an (mai) bun.

Versetele in cauza, 16 si 17, sunt exprimarea unei sperante si a unei stari de fapt: Israel este poporul care a sfidat toate calculele si, datorita relatiei sale speciale cu Atotputernicul, a continuat sa existe in ciuda anilor de exil si persecutii la care a fost supus. “Grasimea graului” (in traducere mai potrivita “cea mai buna parte a graului”) este un simbol pentru aceasta relatie speciala: Dumnezeu a oferit evreilor posibilitatea de a exista si, asa cum s-a intamplat in timpul robiei din Egipt, oprimarea din partea celorlalti a condus la o si mai stransa relatie cu Dumnezeu si, implicit, la prosperitate spirituala si materiala. Cititi in acest sens si comentariul la pericopa Shemot 5762, disponibil pe site. Desigur, sintagma “grasimea graului” este improprie in sensul direct, insa metafora explica multe…

La polul opus, “stanca” din care va fi saturat Israel este, asa dupa cum explica Radak (rabinul David Kimchi, 1160-1235, din Proventa), o metafora pentru celelalte popoare, care pot fi la fel de dure cu evreii cum este o stanca. De asemenea, o alta explicatie a cuvantului poate fi si aceea oferita de autorul (necunoscut) al cantecului “Tzur mishelo”, adesea cantat de Shabat. Acesta Il numeste pe Dumnezeu “Stanca din ale carui [lucruri] am mancat”. Cu alte cuvinte, Dumnezeu Insusi Il va “hrani” pe Israel (pe poporul evreu) cu cele mai bune lucruri.

Nici chiar verbele “a hrani” si “a satura” nu trebuie neaparat luate in sensul propriu. Ele pot insemna satietatea spirituala, plenitudinea si acea stare de implinire si fericire pe care un om o poate avea atunci cand ajunge, spiritual vorbind desigur, la Dumnezeu.

Nu există etichete pentru acest articol.
Share This