INTREBARE:
SUBIECT: Esau. Conceptul de „drept al primului nascut” mai exista in iudaism? Daca exista, acest drept poate fi obiectul unei tranzactzii comerciale sau are caracter sfant dat de Dumnezeu? Urmasii lui Esau (edomitii) mai exista pe acest pamant? Daca da, in ce populatie (sau tara) ii regasim?

RASPUNS:
Una dintre aplicatiile financiare majore ale dreptului de intai-nascut (barbat) este aceea ca acesta beneficiaza conform legii mozaice de parte dubla (in ebraica: pi shnaim) din mostenirea familiei. El are astfel intaietate in fata fratilor sai, devenind, dupa moartea tatalui, un fel de administrator al averii familiei si fiind obligat sa isi intretina surorile (care, conform legii biblice nu primeau mostenire).

In zilele noastre, dreptul intaiului nascut exista in continuare in traditia iudaica, dar el este doar arareori pus in aplicare, in special datorita faptului ca in majoritatea cazurilor mostenirea se imparte in cadrul tribunalelor laice si nu printr-un Beit Din (tribunal rabinic).

Din punct de vedere al ritualului, inainte de primirea Torei, intaii-nascuti erau cei care ofereau jertfe in numele intregii familii si oficiau ca „preoti”. Tot inainte de primirea Torei, dreptul de intai-nascut putea face obiectul unei tranzactii (cum a fost si cazul tranzactiei dintre Iaacov si Esau). In urma episodului biblic al Vitelului de Aur, intaii-nascuti au pierdut acest drept si, totodata, dreptul de a oficia ca „preoti” a revenit urmasilor lui Aaron, kohenii. Odata cu acest episod, dreptul de intai-nascut a incetat sa mai fie transferabil.

Ceea ce Tora prescrie pentru intaii-nascuti ai zilelor noastre este ca acestia sa fie rascumparati de la obligatia lor de a sluji in Templu (in cazul in care acesta ar fi fost in functiune). Aceasta rascumparare, care poarta numele de Pidion HaBen (rascumpararea intaiului-nascut) are loc dupa 30 de zile de la nasterea unui baiat evreu, intaiul-nascut si „deschizator de pantec” al mamei sale. Aceasta ultima idee, de „deschizator de pantec” exclude de la ceremonie pe baietii nascuti prin cezariana, pe cei nascuti dupa ce mama a pierdut o sarcina anterior nasterii lor si, evident, pe cei care au frati sau surori mai mari provenind de la aceeasi mama. Ceremonia are la baza porunca divina mentionata in versetele 18:15-17 din Numeri (si in alte versete ale Torei) si consta in transferul unei sume de bani in shekeli de argint, de la tatal baiatului (cel dator sa il rascumpere) catre un kohen (in aceasta ceremonie „reprezentant” al lui Dumnezeu).

Aceasta ceremonie nu este realizata pentru intaii-nascuti ai kohenilor si levitilor sau daca mama este fiica de kohen sau de levi. Acest lucru se datoreaza faptului ca legea mozica nu permite acestor categorii de intai-nascuti sa renunte la obligatia pe care o au sa ia parte activa la ritualul Templului.

In ceea ce priveste edomitii, traditia rabinica (consemnata ca atare in multe randuri in Talmud) sustine ca Imperiul Roman si urmasii acestuia provin de la Esau (Edom).

Share This
Sari la conținut