Ce cred evreii despre Duhul Sfant? Este o persoana, sau o forta, sau altceva?

In traditia iudaica, exista cel putin doua utilizari diferite ale conceptului pe care il mentionati. Practic, ideea de baza este aceeasi pentru amandoua, insa contextul creaza o nuanta care trebuie mentionata.

In primul rand, exista sintagma biblica „ruah E-lokim”, in traducere „Duhul lui Dumnezeu” sau „Spiritul Divin”, care apare in primele versete ale Cartii Genezei. In acest context, Spiritul Divin poarta numele de Shehina si reprezinta prezenta eterna a divinitatii in lume. Cred ca analogia cea mai potrivita ar fi in acest context aceea a unei forte calauzitoare divine, care exista si guverneaza lumea.

O a doua intrebuintare a conceptului este in sintagma ebraica „ruah ha’kodesh”, in traducere textuala „duh sfant” insa tradus de obicei prin „inspiratie divina”. Este vorba in acest caz tot despre Shehina, prezenta lui Dumnezeu in lume, insa accentul cade aici pe modul in care ea interactioneaza cu oamenii si gandurile lor, inspirandu-i si facand posibile diverse revelatii.

In orice caz, insa, ideea ca Duhul Sfant ar fi o parte din „Trinitate” sau ar putea fi incarnat sau ar putea reprezenta o persoana (idei promovate de crestinism) este complet straina iudaismului. Conform credintei iudaice si Principiilor de Credinta enuntate de catre Rambam (Maimonide), Dumnezeu nu are corp si nu poate fi asemuit cu nici un corp.

Share This
Sari la conținut