Si iata! Dimineata era Lea! Asa ca [Iaacov] i-a spus lui Lavan: ‘Ce inseamna acest lucru pe care mi l-ai facut? Oare nu pentru Rahel am muncit la tine? De ce m-ai inselat?’ Lavan a spus: ‘In locurile acestea nu se da in casatorie fiica mai mica inaintea celei mai mari. Termina saptamana cu aceasta si o sa ti-o dau si pe cealalta, pentru munca pe care o vei face pentru mine inca sapte ani.’ — Geneza 29:25-27

Rahel a vazut ca nu i-a nascut copii lui Iaacov, asa ca Rahel a devenit invidioasa pe sora ei. Si i-a spus lui Iaacov: ‘Fa-mi copii, altfel sunt moarta.’ Iaacov s a infuriat pe Rahel si a spus: ‘Sunt eu oare in locul lui Dumnezeu care te-a impiedicat sa ai copii?’ — Geneza 30:1-2

Atunci Rahel si Lea au raspuns si au zis: ‘Oare mai avem o parte si mostenire in casa tatalui nostru? Oare nu suntem considerate de catre el ca straine? Pentru ca ne-a vandut si ne-a cheltuit si banii!’ — Geneza 31:14-15

Atunci Iaacov s-a infuriat si si-a descarcat sufletul inaintea lui Lavan: ‘Ce am facut rau? Care este pacatul meu de m-ai urmarit? […] Te-am slujit timp de paisprezece pentru fiicele tale si sase ani pentru tumele tale. Si mi-ai schimbat salariul de o suta de ori!’ — Geneza 31:36,37,41

Familia este baza societatii. In urma cu cateva pericope l-am vazut pe Adam cu sotia lui Eva si pe copiii lor, precum si divergentele care au condus chiar la crima. In epoca lui Noah, alte disensiuni intre membrii familiei au condus la evenimente tragice. Iar cu familia lui Avraham a inceput iudaismul. Apoi traditia a trecut la Itzhak si Rivka, pentru ca, in pericopa Vaietze de saptamana aceasta, actiunea sa se mute in familia lui Iaacov.

Si desi pericopa Vaietze contine suficiente evenimente care, fiecare in sine, merita un volum de comentarii, m-a gandit ca in aceste cateva pagini sa discutam relatiile si problemele din familia lui Iaacov, care – cu siguranta – pot aparea si in familii din zilele noastre. Asadar…

RELATII INTRE GINERE SI SOCRU
Se spune, in zilele noastre cel putin, ca relatiile cu socrii nu sunt de obicei dintre cele mai bune. Intre Iaacov si Lavan, in urma cu cateva mii de ani, aceste relatii au fost chiar deosebit de proaste. Lavan, pe care toti comentatorii il califica drept un hot si un mincinos, a incercat permanent sa il insele pe Iaacov si sa il determine sa munceasca pentru el, daca se poate pe gratis. “Termina saptamana cu aceasta si o sa ti-o dau si pe cealalta…”, spune Lavan. Talmudul Ierushalmi, in tratatul Moed Katan 1:7, explica acest verset prin faptul ca doua momente de bucurie (in cazul de fata doua nunti) nu trebuie amestecate si sarbatorite impreuna. Un motiv frumos, care ofera astfel mai multe ocazii de veselie in viata unui om. Insa versetul Torei nu se opreste aici. Lavan isi reafirma si avaritia si dorinta de a insela: o vei primi pe Rahel, “pentru munca pe care o vei face pentru mine inca sapte ani.” In nici un caz pe gratis!

Daca ne gandim bine, lucruri similare se intampla (desigur, pastrand proportiile) si in zilele noastre. “Firma noastra va ofera un cadou surpriza, gratuit!”, auzim in reclame la diverse produse. Ceea ce nu auzim insa este ca acel cadou vine insotit de obligatia de a cumpara in valoare de un oarecare numar de milioane… Putem oare sa mergem la magazin si sa spunem: “Buna ziua, am venit sa-mi iau cadoul.”? Putem, dar nu il vom primi…

La fel s-a intamplat si in relatia dintre Iaacov si Lavan. Iaacov si-a afirmat clar intentiile: “Voi munci pentru tine timp de sapte ani, pentru Rahel, fiica ta cea mica.” [Geneza 29:18] Nu pentru orice Rahel si nu pentru orice fiica a lui Lavan… Si totusi a fost inselat!

In finalul pericopei Vaietze, s-ar parea ca relatiile dintre Iaacov si Lavan se mai imbunatatesc. Dupa o pledoarie a lui Iaacov in care acesta isi “varsa tot oful”, spunandu-i lui Lavan “mi-ai schimbat salariul de o suta de ori!”, socru si ginere ajung la o intelegere. De fapt insa, chiar si acum, Lavan isi continua seria de acuze: “Fetele sunt fiicele mele, copiii sunt copiii mei si turma este turma mea, tot ce vezi tu este al meu.” [Geneza 31:43] Mai mult, hotarul pe care il fac Iaacov si Lavan este un fel de “opritor” si nu un hotar de buna vecinatate: “Acest monument va fi martor ca eu nu voi trece de aceasta movila si ca tu nu vei trece de aceasta movila cu intentii rele” [Geneza 31:52]

De cate ori nu se intampla si astazi ca familiile sa fie dezbinate si sa fie nevoite sa puna intre ele zeci si sute de kilometri pentru a asigura cel putin o aparenta de normalitate? Pacat…

RELATII INTRE SOT SI SOTII
Spre deosebire de familiile moderne, familia lui Iaacov este un trio. Iaacov o iubeste pe Rahel, iar Lea este cea care ii daruieste mai intai copii. Apare invidia… Rashi explica insa ca aceasta invidie nu era una obisnuita: Rahel era convinsa ca Lea merita sa aiba copii inaintea ei, ca Lea facuse ceva demn de aceasta rasplata sau ca, dimpotriva, ea, Rahel, se afla pe o treapta inferioara din punct de vedere spiritual. Spre deosebire de invidia despre care am invatat cu totii ca este un sentiment urat si condamnabil, invidia lui Rahel este o “invidie constructiva”. Inteleptii explica faptul ca invidia in legatura cu realizarile cuiva poate genera si competitie si poate fi implicit un stimul in plus catre a egala sau chiar depasi realizarile acelei persoane. O asemenea invidie este demna de lauda!

Raspunsul lui Iaacov catre Rahel este unul surprinzator: “Sunt eu oare in locul lui Dumnezeu care te-a impiedicat sa ai copii?” Ramban sustine faptul ca Dumnezeu Insusi l-a certat pe Iaacov pentru acest raspuns: “Asa ii raspunzi tu unui om necajit? Pe viata ta, copiii tai [de la alte sotii] vor sta umili in fata fiului ei Iosef!” Fara indoiala insa, explica in continuare Ramban, Iaacov s-a rugat pentru Rahel, admonestand-o insa pentru ca a crezut ca un tzadik (om drept) are puterea de a-L forta pe Dumnezeu sa ii indeplineasca dorintele.

RELATII INTRE PARINTE SI COPII
“Oare nu suntem considerate de [tatal nostru] ca straine? Pentru ca ne-a vandut si ne-a cheltuit si banii!”, intreaba Lea si Rahel. “Oare nu cumva parintii mei nu ma mai iubesc?”, se intreaba si multi copii in ziua de astazi. Cauzele sunt multiple. Uneori este de vina diferenta dintre generatii si dintre modul de a se exprima al fiecaruia. Uneori este de vina parintele care nu reuseste sa gaseasca, in noianul de griji zilnice si de lucruri de rezolvat, suficient timp pe care sa il petreaca impreuna cu familia. Alteori este de vina copilul, care doreste ca parintele sa ii fie aproape atunci cand are nevoie, fara sa tina seama de toate lucrurile de asemenea necesare intr-o familie (cum ar fi asigurarea traiului zilnic). Si, iarasi nu ne putine ori, de vina sunt relatiile dintre parinti, care ajung (de mult prea multe ori in zilele noastre) la neintelegeri, violenta conjugala, aventuri amoroase sau divorturi cu scandal.

In familia lui Iaacov insa, vina principala o poarta Lavan. “Termina saptamana cu asta si apoi iti vom da si pe cealalta, pentru munca pe care o vei face pentru mine inca sapte ani.” Un tata care nici macar nu rosteste numele fiicelor sale, numindu-le asta si cealalta! Intr-adevar, in toata pericopa Vaietze, cu cele 148 de versete ale sale, Lavan nu rosteste nici macar o singura data numele fiicelor sale! Lavan are un mod ciudat de a-si iubi fiicele: El spune: “Fetele sunt fiicele mele, copiii sunt copiii mei…”, dar le foloseste ca moneda de plata a muncii lui Iaacov. Si totusi, le saruta si le binecuvanteaza la plecare.

In sens invers, fetele isi iubesc tatal. Rahel fura idolii lui Lavan pentru a-l indeparta pe acesta de la calea rea (“Lavan era la tunsul oilor si Rahel a furat terafim-ii care apartineau tatalui sau” – Geneza 31:19)

Ce putem invata noi pentru astazi? Care ar trebui sa fie relatiile in familia noastra? Tot pericopa Vaietze ne raspunde: in primul rand, intre sot si sotie trebuie sa existe comunicare (“Iaacov a trimis de le-a convocat pe Rahel si Lea pe camp, la turma sa si le-a spus: ‘Am observat ca tatal vostru nu este la fel de binevoitor cu mine ca in trecut. […] Voi stiti ca l am slujit pe tatal vostru cu toata puterea mea, iar tatal vostru si-a batut joc de mine si mi-a schimbat salariul de o suta de ori.'” – Geneza 30:4-7). Iaacov se sfatuieste cu sotiile sale inainte de a pleca de la Lavan.

Asa ar trebui sa fie si in familiile moderne, in familiile noastre! In urma cu doi ani, cand am fost in Israel, un rabin din Gush Etzion ne-a dat acelasi sfat sub forma unei glume: “Daca tu vrei ca sufrageria sa fie decorata in stil clasic, iar sotia vrea stil post-modernist si daca tu pui piciorul in prag si sufrageria este decorata in stil clasic, nici macar tie nu o sa iti placa dupa aceea! Iudaismul numeste asta shalom bait (pace in casa). Este singurul mod in care o familie poate exista si functiona normal. Lucrurile trebuie facute impreuna, cu comunicare, cu liniste si armonie.

Si mai primim un sfat: cinstea si corectitudinea sunt lucrurile cele mai de pret intr-o familie. In zilele noastre, relatiile dintre soti se degradeaza cel mai adesea din cauza falsitatii sau a minciunii. Fie sub forma unei relatii amoroase secrete, fie sub forma banilor “pusi deoparte” de catre unul din soti fara stirea celuilalt, fie minciuni aparent nevinovate cum ar fi “o berica cu prietenii”, asa se degradeaza casniciile!

O alta regula de aur este aceea a relatiilor dintre parinti si copii. Dialogul dintre generatii este unul dificil, dar fara de care societatea si familia nu poate exista.

Sfaturi, sfaturi… Tora se ofera atatea sfaturi… Trebuie doar sa vrem sa le urmam, avand permanent in minte faptul ca Dumnezeu, Autorul, a creat un ghid de viata, pentru a ne fi mai bine.

Shabat Shalom!

Share This