Un evreu crestinat isi pierde identitatea de evreu?

Raspunsul la intrebarea dvs. poate fi impartit in cel putin trei parti relativ distincte… Este de asemenea o problema complicata ce inseamna “identitate iudaica”, o problema care nu are si probabil nici nu va avea vreodata un raspuns clar. Cu toate acestea, iata cele trei parti in care cred ca poate fi impartit raspunsul:

1. Din punctul de vedere al persoanei de religie mozaica care se converteste la crestinism, as spune ca evident, isi pierde identitatea de evreu. Convertirea la o noua religie este de obicei o schimbare profunda in viata unei persoane si in consecinta – in afara cazului in care convertirea este pur formala – ea trebuie sa insemne renuntarea la o identitate si adoptarea unei noi indentitati. Desigur, acest proces nu este unul usor, relatiile dintre individ si familie, prieteni sau comunitatea sunt de asemenea schimbate, afectate pozitiv sau negativ…

2. Din punctul de vedere al legii mozaice (halaha), iudaismul nu recunoaste convertirea unui evreu la o alta religie. Talmudul prezinta aceasta idee sub forma principiului “Israel, af al pi she’chata, Israel hu” (“Un evreu, chiar daca pacatuieste, tot evreu este”). Conform legii mozaice, un evreu care se converteste comite un pacat, mai ales daca aceasta convertire este insotita (cum se intampla adesea) de ritualuri religioase straine traditiei iudaice, idolatrie, nerespectarea poruncilor Torei (de exemplu: Shabat, kashrut, legile puritatii familiei), etc. Cu toate acestea insa, un evreu care se converteste la crestinism (sau la orice alta religie) este considerat in continuare evreu. In cazul in care el contracteaza o casatorie, aceasta este in principiu valabila, responsabilitatea juridica este considerata a fi a unui evreu si nu a unui ne-evreu, problemele legate de mosteniri sunt guvernate de legea iudaica, si multe altele.

3. Din punctul de vedere al comunitatii, lucrurile sunt mai complicate. In anumite cazuri, comunitatea are dreptul de a nega unei persoane anumite drepturi, cum ar fi cele religioase (chemare la Tora, oficierea unei casatorii), acesta putand fi marginalizat sau chiar – in cazuri deosebit de grave – exclus din comunitate (herem). In acest caz, este posibil ca si urmasii respectivului sau respectivei sa intampine probleme in a fi recunoscuti ca evrei de catre comunitatea evreiasca. Desigur, fiecare comunitate are standardele sale si fiecare caz este in general judecat individual.

Desigur, problema pe care o ridicati este mult mai complexa si nu poate fi rezolvata sau clarificata in totalitate in randurile de mai sus. Reamintesc de asemenea ca acest raspuns (ca si toate celelalte de pe site-ul DvarTora) nu reprezinta neaparat pozitia oficiala a iudaismului si este doar o simpla sursa de informatie, neputand fi utilizat in nici un caz ca ghid halahic (de lege iudaica).

Nu există etichete pentru acest articol.
Share This