Nu inteleg de ce atitea profetii din vechiul testament vorbesc de venirea lui Isus (Isaia, David, Ieremia etc.) sau aceste carti nu sunt in traditia iudaica?
Cartile despre care vorbiti sunt incluse si in traditia iudaica. Tora (cartea de capatai a iudaismului) este intr-adevar alcatuita din primele cinci carti ale Bibliei (Geneza, Exodul, Leviticul, Numeri si Deuteronomul), insa traditia iudaica contine si Scrierile (Neviim) si Profetii (Ketuvim), adica practic aproape tot ceea ce este inclus in „Vechiul Testament” (exceptie facand numai cateva scrieri apocrife, cum ar fi Cartiel Macabeilor care desi sunt recunoscute de catre iudaism, nu sunt parte din Tanakh – Tora, Neviim si Ketuvim).
In ceea ce priveste pasajele din cartile lui Isaia (Ieshaiahu), Ieremia (Ieremiahu) si povestile despre David din Cartea Regilor (Melachim), acestea se refera la venirea lui Mesia, insa NU la venirea lui Isus. In nici una din aceste carti nu exista vreo mentiune clara a lui Isus (cu toate ca introducerea acestei mentiuni este incercata in mod repetat in traducerile crestine ale Bibliei), iar incercarile traditiei crestine de a crea o legatura intre profetiile Vechiului Testament si Isus nu au fost insusite niciodata de catre traditia iudaica.
Conform traditiei iudaice, paragrafele in cauza (spre exemplu capitolul 53 din Cartea Profetului Isaia), sunt interpretate de catre traditia iudaica intotdeauna ca vorbind despre Mesia in general sau despre poporul lui Israel. Practic, aceste texte sunt – sa le spun asa – suficient de „neutre” din punct de vedere a termenilor folositi incat sa permita multiple interpretari. Asa cum crestinii aleg sa citeasca in aceste texte referiri la venirea lui Isus, evreii aleg sa citeasca referiri la venirea lui Mesia in general, fara ca Isus sa fie considerat acest Mesia.
Pentru mai multe detalii legate de conceptul iudaic de Mesia, va recomand raspunsurile din aceasta categorie si, cu precadere, acest raspuns legat de modul in care este privit Isus in tradia iudaica.
Poti te rog sa pui o interpretare pentru versete astea?
24 Shivi’im heptads is decreed upon thy people and upon thy Ir Kodesh (Holy City), to restrain the peysha (transgression), and to make an end of chattat (sin), and to make kapporah for avon, and to bring in Tzedek Olamim (Everlasting Righteousness), and to seal up the chazon and navi, and to anoint the Kodesh HaKodashim.
25 Have da’as, therefore, and get seichel, that from the going forth of the decree to restore and to rebuild Yerushalayim unto Moshiach Nagid shall be shivah heptads, and threescore and two heptads; the rechov shall be built again, and the charutz, even in troublous times.
26 And after threescore and two heptads, yikaret (will be cut off) Moshiach [Yeshayah 53:8], but not for himself [Yeshayah 53:4-6,8]; and the troops of the coming nagid shall destroy the Ir and the Kodesh (Beis Hamikdash, i.e., 70.C.E.); and the end thereof shall come with a flood, and unto the end there shall be war. Desolations are determined
Din păcate, nu dispun de timpul necesar pentru a oferi o astfel de interpretare.
Versetele sunt din Daniel 9:24-26. Dacă vă interesează subiectul, vă recomand să porniți de la interpretările pe care le oferă comentatorii clasici iudaici (cu precădere Rași și Ibn Ezra). Respectivele interpretări sunt disponibile (în ebraică) pe site-ul Sefaria – link direct aici.
La subiect:
(din traducerea Cornilescu)
Matei 1:23 :”… fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuil”
Matei 1:25 : … Şi el i-a pus numele Isus.”
Asta nu înţeleg nici eu:
– De ce ar fi ales Iosif să altereze o profeţie (numele de Emanuel), ca substituţie vizibilă spre (numele de Isus) din propriul său vis?
– De ce textul din Levitic 19:18 (Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi) apare în Matei 22:39 ca substituţie vizibilă pentru porunca a doua (Să nu ai alţi dumnezei)?
După cum probabil știți, cartea lui Matei nu face parte din canonul iudaic și nici din ceea ce creștinii numesc ”Vechiul Testament”. Ea este o scriere pur creștină și în consecință, dacă sunteți interesat de semnificația sau motivația respectivelor versete, vă recomand să adresați întrebările dvs. pe un site creștin.
Ce vă pot spune cu certitudine din perspectivă iudaică este că nici versetul din Levitic și nici numele Emanuel (însemnând în ebraică: ”Dumnezeu este nu noi”) nu au absolut nico legătură cu Isus.
Mulţumesc mult!
Am pus aceste întrebări, pentru că din câte ştiu, deşi nu face parte din canonul iudaic, totuşi, cartea lui Matei a fost scrisă în original în limba ebraică (ca şi „Vechiul Testment”), limbă pe care eu nu o cunosc şi nu pot înţelege direct textele originale, fără o traducere a cuiva.
Prin traducere pot apare însă erori esenţiale, din felurite motive, interese sau greşeli.
O eventuală traducere din limba ebraică, făcută de un preot creştin (Isus nu era creştin, nici Matei, erau evrei) ar putea fi distorsionată inconştient şi subiectiv de propriile convingeri şi interpretări ale preotului traducător, potrivit doctrinei şcolii spirituale sau religioase urmate de acesta.
Am încercat să ajung cât mai aproape de adevăr, ca să înţeleg, pentru că din lipsa accesului la cunoaşterile unei şcoli spirituale iudaice am „împrumutat” cunoaştere şi din şcoala (şcolile) şi traducerile creştine, singurele la care am avut acces.
Nu văd nici o contradicţie între creştinism („copiii noştri spirituali”) şi iudaism (originalul). Dimpotrivă, este acelaşi Dumnezeu (Tatăl). Inclusiv Isus i-a învăţat pe ucenici rugăciunea „Tatăl Nostru” („tatălui să vă rugaţi”). Nu Fiului. Nici lui Moshe sau altui profet. Adică direct.
Ceea ce de multe ori nu se aplică pentru că mulţi nu îndrăznesc să se roage direct sau nu pot, din motive de vibraţie. Şi au nevoie de „intermediari”, fie aceia profeţi, sfinţi sau preoţi, uneori cu efectul de a li se îngrădi libertatea de a gândi şi simţi.
Sau de a „produce” noi profeţi şi sfinţi.
Totuşi, majoritatea preoţilor creştini sunt deschişi studiului textelor din „Vechiul Testament” deşi (canonic) unii nu au voie să citească textele vechi către enoriaşi şi respectiv invers, rabinii nu au voie (canonic) să citească textele noi, nici măcar pentru ei înşişi, ca pură curiozitate.
Eu am avut această curiozitate, din lipsa unor constrângeri de natură canonică.
Adevărul cred că este situat probabil undeva pe la mijloc.
Mulţumesc mult şi scuze că am abordat un subiect delicat!
Cu plăcere, mă bucur că răspunsul meu v-a fost util!
Răspunzând punctual: ați subliniat corect în mesajul dvs. problemele cu traducerile ”clasice” în română ale Bibliei. Ele au fost făcute de către creștini, adesea nici măcar direct din ebraică ci din greacă sau latină (adică o traducere după o traducere) și conțin multe inadvertențe, denaturări ale sensului original, probleme de interpretare etc.
Ciclul de comentarii din acest an de pe site-ul DvarTora l-am dedicat chiar acestor erori și nuanțe de traducere. Iar la ora actuală am în lucru o traducere a Torei (Pentateuhul), direct din ebraică, și urmând tradiția și interpretările evreiești (iată o pagină demonstrativă).
Legat de ”contradicțiile” dintre creștinism și iudaism, ele sunt multe și majore. Site-ul DvarTora nu își propune să le analizeze, însă ele au fost amintite în treacăt în diverse articole și răspunsuri. În particular, ideile creștine de ”întrupare a divinității”, ”înviere a lui Isus” sau cea de ”Isus ca intermediar între om și Dumnezeu” sunt complet străine iudaismului și teologiei iudaice.
Multumesc!
Este superba traducerea directa din original in Pericopa Beresit (Geneza 1).
Ma surprinde mai ales versetul 8: „Dumnezeu a numit intinderea „ceruri”
(plural), care „sa desparta intre ape si ape” (verset 6).
Intradevar, si in fizica, acolo unde exista o „intindere” care sa desparta „ape” (fluide) de (alte) „ape” (fluide) se intampla ceva (altceva).
Spre exemplu in jonctiunea („intindere”) dintre doi semiconductori („ape”) dopati diferit cu impuritati p sau n (apare o dioda sau, cu doua jonctiuni un tranzistor).
Mulțumesc pentru aprecieri! 🙂
Legat de pluralul ”ceruri” – am încercat să fiu fidel faptului că în ebraică substantivul שמים (”șamaim”) are într-adevăr formă de plural. Apropo, vă recomand să citiți acest comentariu de pe site, unde veți găsi și alte explicații interesante ale termenului.
Idem și pentru versetul 6 (”între ape și ape”) – și cuvântul מים (”maim”) are în ebraică formă de plural. Desigur, uneori este necesar ca el să fie tradus în română prin singular (ca de exemplu într-o expresie de genul ”el a băut apă” și nu ”el a băut ape”), dar aici am considerat că traducerea ”ape” (la plural) se potrivește mai bine.
Credeți că a existat cu adevărat o femeie pe nume,” Lilith,,? Ce spune Tora despre asa ceva, sau bisericile creștine?
1. Nu înțeleg ce legătură are întrebarea dvs. cu subiectul de față.
2. Nu înțeleg de ce folosiți secțiunea de opinii ale vizitatorilor pentru a adresa o întrebare nouă, în directă contradicție cu modul în care ar trebui ea folosită.
3. Nu înțeleg de ce solicitați pe un site cu tematică evreiească o opinie asupra a ceea ce (eventual) spun despre un subiect anume bisericile creștine.
Dincolo de aceste nedumeriri ale mele însă, vă pot spune că Lilit este un personaj menționat de Talmudul Babilonian și de Midraș, ca reprezentând simbolic un demon al nopții. Acest personaj nu este menționat deloc în Tora sau Tanah și însăși existența sa ține – în tradiția iudaică – mai mult de mitologie și superstiție decât de orice altceva.
Isaia 34:14 vorbeste despre ea.
Depinde ce comentator alegeți… 🙂 Rași este de părere că în Isaia 34:14 termenul este un nume propriu și se referă într-adevăr la un demon pe nume Lilit. Prin contrast, Ibn Ezra este de părere că este un substantiv comun care desemnează o pasăre de noapte, cel mai probabil o bufniță. Probabil există și alte opinii.
Ceea ce este însă cert este că, indiferent de interpretare, subiectul Lilit nu are nicio legătură cu articolul în subsolul căruia a fost adresată…
Ati putea sa-mi scrieti Isaia 53 tradus direct din ebraica? Daca nu e prea mare deranjul. E pentru ca sa-l inteleg mai bine. Multumesc.
Din păcate, nu dispun de timpul necesar. Lucrez într-adevăr la o traducere direct din ebraică, însă a Torei (primele 5 cărți ale Bibliei) și nu a întregului Tanah (așa-zisul ”Vechi Testament”), care ar implica un efort uriaș și timp de care nu dispun.
În orice caz, după cum am precizat și în răspunsurile pe care vi le-am indicat, problema principală nu este una de traducere propriu-zisă, ci de interpretare a respectivului text.
As vrea sa stiu daca se poate mai clar la ce se refera Isaia capitolul 53
Se referă la poporul evreu. A se vedea acest răspuns și acesta.
Buna ziua,
Referitor la versetul din Zaharia 12:10: „Iar peste casa lui David si peste locuitorii Ierusalimului voi turna duhul darului si al îndurarii; si ei vor privi la Mine, Cel pe Care L-au batjocorit jucându-se; si plângere vor face asupra-I, ca pentru cel iubit, si cu durere se vor vaita, ca pentru un întâinascut.”
„Cel pe Care L-au batjocorit jucandu-se”, se refera la Israel- fiul lui Dumnezeu, cum mai este numit luat ca intreg, ca un popor, care a fost lovit prin diverse batalii din cauza nesupunerii legilor divine, sau se refera la o prefigurare a ceea ce ar avea de indurat viitorul Mesia? As dori niste lamuriri mai detaliate daca se poate.
Multumesc anticipat!
Versetul este tradus eronat. În original, el face referire la martirii evrei uciși în asediul Ierusalimului, precum și la alți martiri evrei uciși în lungul exil dictat de Dumnezeu împotriva poporului evreu. O analiză mai detaliată asupra sensului acestui verset puteți găsi aici. (în engleză)
Va multumesc pentru raspuns.
As mai dori, daca se poate, inca o lamurire in legatura cu Osea 6:2:”Si dupa doua zile din nou ne va da viata, iar in ziua a treia ne va ridica iarasi si vom trai in fata Lui.” Este cumva o prefigurare sau se poate vorbi despre o legatura cu Judecata de dupa moarte?
Multumesc!
Versetul se referă la momentul în care Dumnezeu va inaugura Cel de-al Treilea Templu. Cele două ”zile” menționate în verset sunt zilele în care au fost distruse primele două Temple din Ierusalim (primul de către babilonieni în anul 586 î.e.a., iar al doilea de către romani în anul 70 e.a.) În acea ”a treia zi”, Dumnezeu va consola poporul evreu pentru distrugerea Templului (”ne va da viață”), și ne va face să ”trăim înaintea Lui” în Era Mesianică.
Multumesc frumos! Mi-ati lamurit multe dileme prin raspunsurile dumneavoastra si alte raspunsuri pe care le-am citit pe site. Abia astept aparitia traducerii Torei.